Tudorel Toader, despre completul de cinci judecători: Hotărârea lor poate fi atacată

Tudorel Toader a fost întrebat, vineri, la Suceava, despre situaţia completelor formate din cinci judecători, dacă vor funcţiona în formula actuală până în ianuarie, acesta răspunzând că Ministerul Justiţiei nu lucrează la niciun act normativ care să modifice o prevedere interpretată de Curtea Constituţional.

”Eu nu am citit cuvânt cu cuvânt acea hotărâre a Colegiului Înalte Curţi. Dar ce pot să vă spun este următorul lucru şi vă rog să-l acceptaţi de principiu. Că din 2014 se spune: completele se formează aleatoriu. Dar tot de atunci preşedintele, vicepreşedintele e de drept, şi ceilalţi sunt aleşi aleatoriu. În acelaşi timp v-aş ruga să fiţi de acord cu faptul că legea organică sau ordinară intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dacă în corpul legii nu se prevede o dată ulterioară, spre deosebire de OUG care intră în vigoare abrupt din ziua publicării. Tot de principiu vă răspund: faptul că judecătorii nu pot adăuga la lege, judecătorii nu pot modifica legea, faptul că judecătorii trebuie să aplice legea în integralitatea ei, dându-i sensul şi voinţa legiuitorului. Judecătorul nu poate să amâne intrarea în vigoare a unei legi, nici o amânare totală, nici o amânare parţială. Acestea sunt reguli de principiu. Astăzi când vorbim, nu lucrăm la niciun act normativ, la nivelul ministerului, care să modifice această prevedere interpretată de către Înalta Curte. Ce va fi pe viitor vă vom comunica”, a spus Toader.

Întrebat, de asemenea, dacă hotărârea Înaltei Curţi privind constituirea completelor poate fi atacată, el a răspuns, precizând că vorbeşte în calitate de jurist, că această posibilitate, sub două aspecte, în contencios.

”Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. În primul rând dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului, care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului. Prin urmare, răspunzând pur teretic, sunt aceste două variante, pe calea contenciosului administrativ sau pe calea conenciosului constituţional”, a mai spus Toader.

Inspecţia Judiciară a anunţat că a fost sesizată cu privire la posibile abateri disciplinare referitoare la aplicarea modificărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară cu privire la constituirea şi compunerea unor completuri de judecată de la instanţa supremă. Verificările Inspecţiei Judiciare vin după informaţii potrivit cărora instanţa supremă ar fi amânat până la finalul anului punerea în aplicare a dispoziţiilor modificate din legea de organizare judiciară, care a intrat deja în vigoare, privind componenţa completelor de cinci judecători.