Un copil din cei care au fost în tabără cu nepoata lui Prunariu are meningococ, nu şi boala

"Este un copil purtător sănătos de meningococ, aşa cum sunt sute de mii de oameni. Nu are boala, dar primeşte tratament profilactiv post expunere", a precizat Streinu-Cercel.

Meningococii se găsesc în mod uzual la nivelul nazofaringelui. Cel mai probabil, transmiterea patogenilor se face de la individ la individ, prin inhalarea picăturilor de salivă contaminate. De asemenea, transmiterea infecţiei se poate realiza şi prin contact direct sau indirect.

"Aproape două treimi dintre indivizii unei colectivităţi sunt purtători asimptomatici de meningococ. Procentul purtătorilor asimptomatici este mult mai crescut în cazul membrilor familiei şi al celor care au luat contact cu pacienţi cu boala meningococică. Starea de purtator poate persista pe durata mai multor luni. În frecvente situaţii, starea de purtător se poate croniciza. Colonizarea cu o nouă tulpină va conduce cel mai probabil la apariţia unei forme de boală invazivă, care debutează înainte de apariţia anticorpilor specifici. Rata îmbolnavirilor poate creşte mult printre membrii familiei în care există un individ bolnav", a mai spus managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş".

Suprapopularea şi măsurile de igienă deficitare reprezintă factori care favorizează izbucnirea epidemiilor în populaţiile sărace ale globului.

Nepoata cosmonautului Dumitru Prunariu a murit de meningită, duminică, în mai puţin de o oră după ce a fost dusă, în stare gravă, la Institutul "Matei Balş" din Bucureşti.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, fata s-a simţit foarte rău, iar părinţii au chemat o ambulanţă, fiind trimis un echipaj de la o salvare privată, care i-ar fi pus diagnosticul de faringo-amigdalită şi enterocolită şi i-ar fi dat tratament pentru aceste boli. Duminică dimineaţă, pentru că fata se simţea tot mai rău, părinţii au dus-o la Institutul "Matei Balş", unde medicii i-au pus diagnosticul de infecţie meningococică severă, iar câteva ore mai târziu a decedat.

Managerul Institutului "Matei Balş", Adrian Streinu Cercel, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că diagnosticul pus de medicul ambulanţei private în cazul nepoatei lui Dumitru Prunariu a fost corect după simptome, pentru acea etapă, meningita putând fi confirmată prin analize de laborator.

Parchetul Tribunalului Bucureşti a deschis un dosar de moarte suspectă în cazul nepoatei lui Dumitru Prunariu, în urma unei sesizări transmise de Spitalul Colentina, unde a fost dus trupul neînsufleţit al fetei.

"La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost constituit, în urma sesizării formulate de către Spitalul Clinic Colentina, un dosar în care se efectuează cercetări în legătură cu decesul minorei P.A.C. (în vârstă de 11 ani), fiind începută urmărirea penală cu privire la faptă. Din primele cercetări a rezultat faptul că, la data de 9 august 2015, minora a fost internată în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Doctor Matei Balş, dată la care a survenit decesul acesteia. Cercetările continuă pentru elucidarea tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirea răspunderii penale în cauză", a arătat unitatea de parchet, într-un comunicat de presă.

Citeşte şi: DOSAR de moarte suspectă în cazul nepoatei lui Dumitru Prunariu. Streinu: Diagnosticul pus de medicul salvării, corect în acea etapă

Arina Prunariu, în vârstă de 11 ani, a fost, săptămâna trecută, într-o tabără la Capidava, în judeţul Constanţa, în cadrul programului "Atlantykron", unde printre invitaţi a fost şi bunicul său Dumitru Prunariu.

Aproximativ o sută de copii care au intrat în contact cu nepoata lui Dumitru Prunariu au fost consultaţi la Institutul "Matei Balş".

Ministerul Sănătăţii a anunţat că, în acest an, până în 1 august, au fost 28 de cazuri de meningite meningococice şi un deces, al fetiţei de 11 ani, nepoata lui Dumitru Prunariu, în ultimii patru ani fiind, în medie, 63 de cazuri.

Infecţia meningococică este o boală infecţioasă acută, din grupul infecţiilor respiratorii, provocată de meningococi, bacterii care se transmit de la omul bolnav la cel sănătos prin aeropicături şi afectează mucoasa nazofaringiană, meningele, creierul, alte organe şi sisteme, exprimându-se prin diverse forme clinice.

Meningita poate evolua sporadic sau în epidemii, ultima de acest fel fiind în anii 1982-1983-1984.

Agentul patogen (meningococul) este foarte sensibil la acţiunea unor factori de mediu, cum ar fi oscilări de temperatură, umiditate, raze solare. Fierberea (+100°C) distruge microbii momentan, iar dezinfectanţi precum cloramina, clorura de var, carbolul şi alcoolul etilic, timp de câteva ore.

Meningococemia fulminanta (purpura fulminans) este o urgenţă majoră. Orice purpură febrilă din mai multe elemente, din care cel puţin unul este necrotic, trebuie considerată indicaţie de spitalizare urgenţă.

Agenţii patogeni de la bolnavi sau purtători ajung în mediul ambiant prin tuse, strănut sau sărut. Infectarea cu germenii acestei maladii este mai frecventă în localităţi închise şi aglomerate, în care ventilarea lipseşte sau este foarte slabă. Infecţia afectează mai des copiii, în special pe cei mai mici, însă în ultimii ani se înregistrează o frecvenţă sporită şi la adolescenţi, adulţi şi uneori chiar la bătrâni.

Meningita meningococică începe acut sau chiar brusc cu o cefalee difuză, progresantă şi chinuitoare, insomnie, creşterea temperaturii, într-un timp scurt, până la 40-41 de grade Celsius, vomă repetată şi uneori cu simptome de nazofaringită. La majoritatea pacienţilor apar fotofobia, hiperestezia sau hiperacuzie. Pe fondul cefaleei pronunţate apar rapid şi devin pronunţate în timp scurt semnele meningiene (de afectare a meningelor şi creierului). După una-două zile, în cazuri grave, iar uneori şi mai rapid, dacă boala nu este diagnosticată, apar pierderi ale stării de conştienţă.

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii: În acest an au fost 28 de cazuri de meningite meningococice şi un deces, cel al nepoatei lui Dumitru Prunariu. Cum se manifestă boala