Un sfert de secol de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de Est, marcat printr-un simpozion la Senat. MESAJUL Regelui Mihai I

La eveniment au participat Principesa Margareta şi Principele Radu, foştii şefi de stat Emil Constantinescu, Lech Walesa – Polonia, Jelio Jelev - Bulgaria, Petăr Stoianov - Bulgaria, Vytautas Landsbergis - Lituania, Stanislav Shushkevich - Belarus, Sali Berisha - Albania, Rexhep Meidani - Albania, Rudolf Schuster - Slovacia, Boris Tadić - Serbia, Petru Lucinschi - Republica Moldova, Viktor Iuşcenko - Ucraina, precum şi Ljubisa Georgievski, preşedintele Parlamentului Macedoniei, Markus Meckel, ministru de Externe al fostei R.D.G., Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European 2007 – 2009, prof. dr. Hikmet Çetin, ministru de Externe şi viceprim-ministru al Turciei între 1991 – 1994, Demszky Gabor, primarul Budapestei între 1990-2010.

În cadrul evenimentului, Principele Radu a citit mesajul Regelui Mihai I, la un sfert de veac de la căderea comunismului.

”În anul 1927, la moartea Regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele României. În cei optzeci şi şapte de ani care au trecut, am fost martorul direct al apariţiei şi prăbuşirii fascismului şi comunismului. Două sisteme criminale, care au lăsat în urmă peste o sută de milioane de victime şi multe milioane de oameni schilodiţi, sufleteşte şi trupeşte”, se arată în mesajul transmis de Regele Mihai.

Regele Mihai mai afirmă în mesaj că, în viaţa sa a fost ”o lungă şi loială aşteptare”.

”Aşteptare ca Europa să-şi vină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa. Iubirea şi simţul datoriei. Dar în lunga mea viaţă am cunoscut şi momente binecuvântate. Dumnezeu a vrut să fiu în prima linie a revenirii ţării mele în familia demnă a naţiunilor libere, prin intrarea României, ca membru deplin, în Uniunea Europenă şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord”, se arată în mesajul Regelui MIhai al României.

”Familia mea şi cu mine am muncit mult în ultimii douăzeci şi cinci de ani de la căderea comunismului, pentru o Românie democratică, prosperă, liberă şi demnă. Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârşitul zilelor noastre, convinşi fiind că instituţia Casei Regale este parte a identităţii noastre statale şi naţionale. Comunismul s-a născut în România în acelaşi an cu mine, în 1921. Acum, după mai bine de nouă decenii, am fericita ocazie să mă adresez vouă, sărbătorindu-i căderea. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a mai transmis Regele MIhai.

Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat în cadrul simpozionului că prăbuşirea comunismului, cu excepţia României, nu s-a produs prin revolte sângeroase, de felul celor prin care comuniştii au venit la putere, ci în mod paşnic.

”Oare câtor oameni le-a fost dat să simtă, într-un timp atât de scurt şi pe propria piele, fiorul fricii şi inconştienţa curajului, teroarea şi libertatea, suspenciunea şi încrederea, descoperirea generozităţii, credinţei şi toleranţei, dar mai ales sentimental de a trăi pe viu istoria?”, a declarat Emil Constantinescu.

Fostul şef de stat al României a mai declarat că zidul Berlinului s-a prăbuşit ăn 1989 în realitatea lui de ciment şi oţel, dar a rămas în inaginarul Europe şi multă vreme va mai greva conştiinţele celor din vest şi a celor din est.

”Pe măsura înaintării pe drumul tranziţiei post-comuniste, diferenţele în progresul ţărilor europene au ca izvor realităţi tot mai vechi ale istoriei fiecărui popor”, a precizat Emil Constantinescu.

Potrivit lui Constantinescu, lupta împotriva corupţiei scoate la iveală diferenţe legate de existenţa şi respectarea legilor, nu numai în istoria modernă, ci şi în timpul îndepărtat.

Emil Constantinescu a mai afirmat că ceea ce a făcut ca revoluţiile din 1989 să pară un miracol a fost prăbuşirea atotputernicului sistem comunist din interior, pe cale paşnică, într-un timp foarte scurt.

”Nicio conspiraţie nu putea să organizeze această schimbare, dacă nu exista determinarea unor mulţimi de oameni care au crezut în nişte idealuri şi au fost dispuse să moară pentru aceste idealuri. Aceste momente sunt rare la nivelul întregii istorii a lumii şi ele schimbă destinul naţiunilor”, a mai spus Constantinescu, adăugând că un rol important a fost al grupurilor de intelectuali.

Fostul preşedinte Poloniei din perioada 1990-1995 şi lider al Solidarność, Lech Walesa, a vorbit, în intrevenţia sa, despre schimbările aduse de căderea comunismului.

El a spus că generaţia din care a făcut parte a fost martora nu numai a unui nou secol şi mileniu, ci şi a unei noi ere.

”Avem nevoie de dezbatere, avem nevoie de emoţii, greve şi proteste ca să găsim soluţiile corecte şi să alegem oameni responsabili, oameni potriviţi”, a mai spus fostul preşedinte, arătând că astfel se poate construi o lume mai bună.

Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat în cadrul simpozionului că alegerile libere şi corecte şi un sistem parlamentar responsabil sunt necesare ca oxigenul, dar reprezintă doar armătura unor societăţi libere şi demne.

”La 25 de ani de la eliberarea de dictatură vorbim mai ales de democraţie decât de libertate. Poate nu ar trebui să fie aşa; poate că nu e bine să considerăm libertatea ca pe un bun câştigat pentru vecie şi să ne îngrijorăm doar de eventualele derive ale democraţiei. Experienţa generaţiei părinţilor noştri dovedeşte că ele sunt indisolubil legate şi că dispariţia uneia o aduce după sine inevitabil pe cea a celeilalte. Diferenţa este doar că democraţia acţionează, pe când libertatea există, şi este deci mai asemănătoare cu aerul pe care îl respirăm, şi pe care îl percepem mai degrabă atunci când ne lipseşte”, a arătat Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a menţionat în dicursul susţinut de la tribuna Senatului că ”alegerile libere şi corecte, un sistem parlamentar responsabil şi funcţional, un executiv rezultat din voinţa majoritară a cetăţenilor sunt necesare ca oxigenul pentru societăţile noastre, dar reprezintă doar armătura unor societăţi prospere, libere şi demne”.

”Tot restul urmează a fi construit!”, a adăugat preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a mai arătat că nu poate exista democraţie fără libertate, dar poate exista ”o democraţie mimată, din care lipsesc elemente esenţiale ale libertăţii” şi că libertatea şi democraţia au fost ideile-forţă care au dominat în marea încleştare a celui de-al doilea război mondial şi au oferit lumii libere legitimitatea unui război fără precedent ca violenţă şi extindere.

Potrivit preşedintelui Senatului, ”mulţimile care s-au revărsat paşnic în 1989 pe străzile Pragăi şi Berlinului, şi nu mai puţin mulţimile de la Timişoara, Braşov sau Bucureşti, erau animate de idealul libertăţii şi democraţiei, cărora astfel le validau definitiv superioritatea ca forme de guvernământ”.

”Oricâte ezitări ar fi avut Europa Occidentală din ultimele două secole în privinţa asta, erau spulberate de voinţa cetăţenilor care îşi cucereau libertatea. Democraţia nu mai avea nevoie de argumente. Dar în noul secol care începea, din nefericire, la 11 septembrie 2001, libertatea nu are parte de aceeaşi soartă. Democratic, cetăţenii acceptă tot felul de limitări ale libertăţii individuale şi colective în schimbul unei siguranţe sporite. Până unde putem merge, mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră”, a arătat Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a mai declarat în cadrul simpozionului că, din 1989 şi până azi, teritoriile libertăţii şi ale democraţiei s-au extins în mai mare măsură decât vreodată până acum în istoria umanităţii.

Potrivit lui Tăriceanu, ”chiar în România, unde Partidul Liberal avea o istorie de 140 de ani, o mişcare bruscă şi greu explicabilă l-a precipitat în zona dreptei populare şi nu odată populiste, alături de dl. Orban”.

”Este oare bine, este oare prudent să renunţăm dintr-odată la curentul politic care a reprezentat în Europa cea mai sigură barieră în calea fascismului? Poate ne ajutaţi să răspundem la această întrebare”, a mai spus el.