UNICEF: 300.000 de copii români nu merg la şcoală, în timp ce jumătate dintre minori trăiesc în sărăcie lucie ori la limita subzistenţei

"Rata părăsirii timpurii a şcolii este de 19%, rata tinerilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, formare sau ocupare este de aproximativ 18%, iar numărul copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie a ajuns la aproape 300.000. Studiul realizat a scos la iveală faptul că, din păcate, aproximativ jumătate dintre copii sunt expuşi riscului de sărăcie, 60.000 sunt separaţi de familiile lor, iar 10% dintre sarcini sunt înregistrate la adolescente", a declarat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.

Pentru a contracara efectele sărăciei şi a reduce rata abandonului şcolar, UNICEF România, în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi cu susţinerea autorităţilor locale din judeţul Bacău, a lansat, în anul 2014, proiectul pilot "Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităţii – Servicii Comunitare pentru Copii" cu finanţare prin fonduri norvegiene şi din resurse UNICEF.

"Fiecare copil are nevoie de servicii integrate de protecţie, educaţie şi sănătate pentru a se dezvolta la potenţialul maxim. Prin acest proiect demonstrăm că dacă aceste servicii sunt de calitate şi disponibile la nivelul comunităţii, o serie de probleme pot fi prevenite cu costuri rezonabile şi beneficii importante pentru copil, familie şi comunitate. Ne dorim ca toţi cei patru milioane de copii din România să beneficieze de servicii la nivelul comunităţii, iar lecţiile învăţate din modelul de la Bacău pot sprijini acest demers", a declarat Sandie Blanchet.

Prin acest proiect pilot s-a reuşit formarea a 57 de asistenţi sociali, 36 de asistenţi medicali comunitari, şapte mediatori sanitari, 36 de consilieri şcolari şi 27 de mediatori şcolari. Toţi aceştia au identificat aproximativ 19.000 de copii cu diverse vulnerabilităţi. Minorii fie nu fuseseră înregistraţi în sistemul de asigurare medicală, fie se aflau aflaţi în risc de separare de familie, fie erau pe punctul de a abandona şcoala sau, în cele mai multe situaţii, trăiau în medii defavorizate, în case mici, neaerisite, în una sau două camere pe care le împărţeau cu până la 8 şi chiar 10 membri ai familiei.

Ca urmare a implementării în judeţul Bacău a acestui proiect pilot, realizat cu fonduri norvegiene, 45 de şcoli şi grădiniţe au acum o mai mare capacitate de a oferi educaţie incluzivă unui număr de peste 22.000 elevi. În plus, 1.400 de cadre didactice şi-au dezvoltat competenţele în materie de disciplinare pozitivă a copilului, promovând astfel un mediu şcolar prietenos, educaţia interculturală, prevenirea violenţei şi incluziunea copiilor cu nevoi educaţionale speciale. Aproximativ 11.000 de copii au beneficiat de activităţi organizate în şcoli prin granturi, iar numărul celor aflaţi în risc de abandon şcolar a scăzut cu 27%. De asemenea, 5.000 de părinţi au beneficiat de cursuri de educaţie parentală şi pentru sănătate.

"Incluziunea socială presupune politici coerente şi cu viziune pe termen lung, precum şi implicarea Guvernului. Suntem încrezători că acest proiect va continua şi că va servi ca model pe viitor pentru întărirea eforturilor naţionale în beneficiul copiilor", a declarat Tove Bruvik Westberg, Ambasadorul Regatului Norvegiei în România.

Costul total de implementare al proiectului "Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităţii – Servicii Comunitare pentru Copii" a fost de aproximativ 5,3 milioane euro. Acesta are trei componente majore, unul care ţine de oferirea unui pachet minim de servicii - fiecare copil să poată apela la serviciile unui asistent social, al unui consilier şcolar şi al unui asistent medical comunitar; un al doilea pachet care încurajează educaţia incluzivă de calitate - să fie crescută rata de cuprindere şcolară, să fie create condiţii care să permită copiilor să înveţe într-un mediu prietenos, crearea unor şcoli unde să fie promovată diversitatea; cel de-al treilea presupune promovarea situaţiei acestor copii către comunităţile locale şi spre societate în ansamblul ei, astfel încât percepţia asupra micuţilor cu vulnerabilităţi să fie una corectă.

Programul pilot arată că statul ar trebui să aloce, anual, suma de 100 de euro pentru fiecare copil, astfel încât toţi minorii să beneficieze de sprijinul social, informaţional şi educaţional necesar pentru a-şi putea finaliza cursurile şi pentru a nu fi separaţi de familiile lor.

Reprezentanţii UNICEF estimează că acest proiect ar putea fi introdus, la nivelul întregii ţări, până în 2020, iar până atunci, împreună cu Guvernul României, se va lucra la armonizarea legislaţiei astfel încât să fie responsabilizate şi autorităţile locale, iar ministerele Muncii, Finanţelor şi Fondurilor Europene vor căuta modalităţi de finanţare a acestor programe de sprijinire a copiiilor.

Citeşte şi: Dolj: O fetiţă de patru luni a murit în urma complicaţiilor rujeolei

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Scrisoarea unui deţinut către autorităţi: Închisoarea este iadul unde demonii conduc

Citeşte şi: Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, reţinut sub acuzaţia de acte de corupţie