Vicepreşedinte PPMT propune dezbatere pentru înfiinţarea unei universităţi de medicină şi a unui spital în care să se folosească limba maghiară

Profesorii de la Departamentul maghiar al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş şi reprezentanţi ai organizaţiilor civile au dezbătut, joi, la Universitatea de Vară ”Tusványos” de la Băile Tuşnad, problema înfiinţării unei linii maghiare separate în cadrul instituţiei de învăţământ superior.

Cei mai mulţi dintre aceştia au spus că ”soarta educaţiei medicale” în limba maghiară la UMF Târgu Mureş are un viitor ”sinistru”.

”Deşi Legea învăţământului stipulează în mod foarte concret faptul că linia separată maghiară ar fi trebuit să se înfiinţeze la şase luni după adoptarea legii, în 2011, în momentul de faţă, printr-un ping-pong între trei organisme: conducerea UMF, comisia de acreditare, respectiv Ministerul Sănătăţii, această lege nu este pusă în practică”, a spus Zakariás Zoltán, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).

În aceste condiţii, susţine Zakariás Zoltán a apărut ”idea unor alternative” - o universitate separată de medicină şi farmacie în limba maghiară, finanţată de statul ungar, un spital privat şi clinici care să deservească această universitate.

”Din păcate, unii văd foarte sinistru soarta educaţiei medicale de la UMF. Timpul trece, nu este asigurată continuitatea cadrelor didactice şi din acest motiv în unele capete s-a ivit idea unor alternative. Logic, dacă nu este o perspectivă pentru rezolvarea acestei probleme, atunci, la nivel de discuţii, deocamdată, să fie o universitate separată de medicină, finanţată de către statul maghiar, cum este şi Universitatea Sapienţia. În acest context, normal că se iveşte şi problematica bazei spitaliceşti şi a clinicilor care trebuie să deservească această universitate şi, în acest context, poate să apară şi problema înfiinţării unui spital particular, normal, finanţat de către Guvernul ungar”, a mai spus Zakariás Zoltán.

Vicepreşedintele PPMT a explicat că, în urmă cu câteva săptămâni, în presă a apărut o iniţiativă a Episcopiei Reformate din Oradea privind înfiinţarea unui spital, pentru a asigura pacienţilor, în special cazuri sociale din mediul rural, servicii medicale în limba maternă.

”În acest sens au fost demarate discuţii cu factori guvernamentali din Ungaria pentru înfiinţarea acestui spital, care se interconectează şi cu problema Universităţii de Medicină şi Farmacie în limba maghiară”, a precizat Zakariás.

El a propus o dezbatere publică pe acest subiect, în care factorii de decizie, cei politici, civili şi profesionali să îşi prezinte punctele de vedere, iar în urma acesteia ar urma să rezulte o concluzie în privinţa asigurării ”educaţiei medicale în limba maghiară”, a bazei spitaliceşti şi a unei ”baze medicale pentru pacienţii maghiari din Transilvania, unde este contactul pacienţilor cu medici mghiari să fie asigurat în limba maternă”.

Preşedintele Societăţii Medicilor de Familie Harghita, Soós Szabó Klára, a vorbit despre importanţa existenţei unei linii separate de studiu în limba maghiară, pe care a catalogat-o ”un drept şi o dorinţă pe care guvernanţii şi statul român ar trebui să o respecte”.

”Bineînţeles că este nevoie, din moment ce în România trăiesc în jur de 1,5 milioane de maghiari. Este o dorinţă, zic eu, firească să poţi să înveţi în limba ta maternă, o dorinţă pe care guvernanţii şi statul român ar trebui să ne-o respecte, pentru că este şi un drept al nostru. Să înveţi în limba maternă nu înseamnă că te îndrepţi împotriva cuiva sau a ceva. Să vii să te revolţi împotriva cuiva care vrea să înveţe în limba maternă, eu zic că este absurd, este lipsit de bunăvoinţă, de o viziune corectă care să contribuie la o viaţă normală în această societate, în care valorile să fie pe primul plan şi nu non-valorile”, a declarat Soós Szabó Klára.

În privinţa înfiinţării unui spital privat cu medici maghiari pentru pacienţii maghiari, finanţat de Guvernul de la Budapesta, vicepreşedintele Fundaţiei ”Studium” din Târgu Mureş, Vass Levente, a afirmat că într-un centru reşedinţă de judeţ, unde există deja un spital judeţean de urgenţă, ”nu merită”.

”Eu cred că sunt două deziderate şi în fiecare, cel mai important este binele pacientului, chiar dacă este asigurat în sistemul românesc sau dacă va fi asigurat în două sisteme, unul european sau unul maghiar şi unul de solidaritate, cel al nostru, din România. Dacă merită să se facă un spital cu toate specialităţile într-un centru de reşedinţă unde există deja un spital judeţean de urgenţă, răspunsul meu este că nu merită. Poate să funcţioneze ca şi în alte centre universitare sau oraşe mari, spitale private cu specific, cu medici care pot rezolva problemele pe o specialitate, dar nu este sarcina mea să mă gândesc la aşa ceva”, a spus Vass Levente.

La cea de-a XXVI-a ediţie a Universităţii de Vară şi Taberei Studenţeşti ”Tusványos” sunt invitaţi aproximativ 200 de lectori, personalităţi şi specialişti din sfera politică, economică şi academică, cercetători şi diplomaţi, majoritatea din Ungaria, precum şi din România. Organizatorii susţin că numărul total al participanţilor în cele cinci zile ale universităţii şi taberei de la Băile Tuşnad va ajunge la aproximativ 50.000.

O Hotărâre de Guvern privind înfiinţarea liniilor maghiare de studiu la UMF Târgu Mureş a fost aprobată, la sfârşitul lunii martie 2012, când prim-ministru era Mihai Răzvan Ungureanu. Actul normativ stabilea că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză.

Aplicarea HG a fost suspendată în 4 mai 2012, în urma unei decizii a Curţii de Apel Târgu Mureş, care a admis o solicitare în acest sens formulată de conducerea UMF.

Guvernul Ungureanu a declarat recurs faţă de sentinţa de suspendare a HG, însă ulterior Guvernul Ponta a retras acţiunea. Respectiva HG a fost una dintre temele moţiunii de cenzură a USL în urma căreia a căzut Guvernul

În luna aprilie 2013, Hotărârea de Guvern din martie 2012 privind înfiinţarea unei noi facultăţi în cadrul UMF Târgu Mureş, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză, a fost anulată de Curtea de Apel Târgu Mureş.

În 1 aprilie 2014, Adunarea Generală a cadrelor didactice maghiare de la UMF Târgu Mureş a decis boicotarea forurilor de conducere de către cadrele didactice maghiare, considerând că Senatul UMF Târgu Mureş nu respectă prevederile Legii educaţiei 1/2011, referitoare la învăţământul în limba minorităţilor naţionale.

Discuţiile privind înfiinţarea unei linii maghiare separate la UMF Târgu Mureş, purtate în aceeaşi lună, în prezenţa ministrului de la acea vreme, Mihnea Costoiu, au eşuat, astfel că Szilagyi Tibor, care era prorectorul maghiar la UMF Târgu Mureş, şi-a depus demisia din această funcţie.

De asemenea, au demisionat şi cei doi prodecani maghiari, Frigy Attila şi Sipos Emese. Szilagy declara la acea vreme că discuţiile cu conducerea UMF s-ar putea relua doar dacă se revine asupra unor "probleme esenţiale" privind linia în limba maghiară.