Vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie, despre generaţia tânără: Când vom ieşi la pensie nu ne va lua nimeni locul

Emiliana Costiug a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că dacă statul român şi Guvernul ar avea o viziune, ar trebui să ia în serios această problemă.

„Deficitul de personal va creşte deoarece specialitatea de medicină de familie nu este atractivă, medicii tineri nu sunt interesaţi să devină medici de familie. Peste câţiva ani, problema medicilor de familie se va agrava deoarece media de vârstă actuală este în jur de 55 de ani, iar când vom ieşi la pensie, nu va avea cine să ne ia locul. Medicina de familie este subfinanţată cronic, sunt multe probleme care se rezolvă la nivelul reţelei medicinii de familie dar nu sunt finanţate, ceea ce se traduce prin muncă multă, supranormare, cu bani puţini. Ajungem, astfel, în situaţia în care medici de familie aflaţi în contract cu CJAS preferă să meargă în sistemul privat sau peste hotare. Dacă noi, ca stat şi Guvern, am avea o viziune, ar trebui să ne punem serios această problemă”, a spus Costiug.

Potrivit acesteia, în prezent, bugetul unui cabinet medical de familie este egal cu venitul unui medic primar din spital.

„Din această sumă, eu trebuie să asigur tot ceea ce înseamnă funcţionarea cabinetului – chirie, utilităţi, fond de salarii pentru medic şi asistentă, plus viramentele aferente, impozite şi contribuţia pentru sănătate, plus taxe de evaluarea, acreditare, PSI. În aceste condiţii nu mai putem vorbi de o finanţare corectă. Banca Mondială, UE, au cerut întărirea medicinii de familie şi o finanţare corespunzătoare. La ora actuală, bugetul medicinii de familie este, în România, de sub 6% din cel al sănătăţii, în timp ce în ţările europene este de 12% şi urcă până la 20%”, a subliniat Emiliana Costiug.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, Mihai Moisescu, a declarat, la rândul său, că în judeţul Cluj sunt trei comune fără medic de familie în localitate – Ploscoş, Suatu şi Vad.

„Ploscoş are 651 de locuitori, iar numărul este prea mic încât să îi permită unui medic să se prezinte ca medic de familie pentru a deservi comunitatea, ar trebui să aibă minim 1.000 de pacienţi. De unde să scoată bani pentru plata infrastructurii unui cabinet, care înseamnă cheltuieli de salarii pentru el şi pentru asistentul medical, îngrijitor de curăţenie, utilităţi, contabil, toate fiind cheltuieli care trebuie plătite din bugetul de practică”, a spus Moisescu.

În comuna Vad, majoritatea locuitorilor sunt pe lista unui medic de familie din municipiul Dej sau pe listele altor medici, iar în comuna Suatu medicul de familie s-a pensionat şi serviciile medicale sunt asigurate de medicul de familie din comuna învecinată, Pălatca, care se prezintă la consultaţii de două ori pe săptămână.

„Problema este că această asistenţă medicală în mediul rural nu este atractivă, fiind influenţată de lipsa infrastructurii sanitare, a celei rutiere, la care se adaugă populaţia în scădere. Primăriile ar trebui să se implice, să îi ajute cumva pe medicii de familie”, consideră şeful DSP Cluj.

Primarul comunei Ploscoş, Aurel Truţă, a declarat şi el că localitatea are o asistentă medicală care face injecţii, recoltează analize, dar nu poate pune un diagnostic.

„Nu avem în comună medic de familie, pentru că suntem puţini locuitori şi vine un medic de la Câmpia Turzii, cam rar, de două ori pe lună. Cei care se îmbolnăvesc mai cer ajutorul rudelor, pentru a-i duce la control la oraş. I-am spus doamnei doctor că sunt nemulţumit că nu vine mai des pe la noi, ar trebui să vină măcar de două ori pe săptămână sau să avem măcar un medic cu o jumătate de normă, astea ar fi soluţiile. Avem noroc că avem o asistentă medicală cu experienţă, face injecţii, recoltează analize şi pe duce la laborator, dar nu poate pune un diagnostic”, a spus Truţă.

Acesta a precizat că în Ploscoş sunt asigurate condiţii, fiind amenajat un cabinet medical, cu sală de aşteptare şi de tratament, plus cabinet de consultaţii, dar nu se găseşte medic de familie.