Videanu vrea să meargă în Arabia Saudită pentru negocieri cu cumpărătorii de marmură. Avocat: Firmele lui, singurele exportatoare de marmură din România

Adriean Videanu, judecat sub control judiciar în dosarul "Bica 2", a cerut instanţei supreme încuviinţarea de a părăsi ţara în perioada 25 aprilie - 9 mai, solicitarea fiindu-i respinsă.

Videanu a formulat contestaţie, care se judecă marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Avocatul său, Cristian Ene, a declarat că firmele lui Adriean Videanu sunt singurele exportatoare de marmură din România şi că acesta trebuie să meargă în Arabia Saudită pentru a purta negocieri cu persoane interesate de achiziţia de marmură şi să încheie contracte pentru exportarea acestui material.

Judecătorii instanţei supreme au rămas în pronunţare şi urmează să decidă dacă îi vor permite lui Videanu să părăsească ţara.

Citeşte şi: Videanu, eliberat sub control judiciar în dosarul Alinei Bica

În acelaşi dosar, magistraţii au dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul lui Ionuţ Mihăilescu cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile.

Omul de afaceri Dorin Cocoş mai are emis pe numele lui un mandat de arestare la domiciliu, în dosarul "Microsoft". De asenmenea, şi Alina Bica mai este arestată la domiciliu într-un alt dosar, respectiv în "Bica 1".

În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie. În prezent, Alin Cocoş este arestat la domiciliu.

Alina Bica este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat, dar şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi pe Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu şi în cote parţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi din Snagov.

"Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, Ionuţ Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoş, ar fi generat şi intermediat "tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie".

Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunţ împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei şefe a DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar. Tenter a arătat că, la cererea soţului şi a consilierului acesteia, a înstrăinat acţiunile UPRUC CTR SA Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Omul de afaceri a menţionat în denunţ că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Dosarul "Bica 2" a fost disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.