Viziunea scandinavă despre minerit: legi clare, încredere în stat şi protecţie pentru ecosisteme

Mai mulţi primari şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din zone vecine cu exploatări miniere din Suedia şi Finlanda au venit la Bucureşti, la invitaţia dezvoltatorului proiectului minier de la Roşia Montană, pentru a vorbi despre impactul pozitiv al minelor asupra comunităţilor lor.

În declaraţiile acordate luni şi marţi agenţiei MEDIAFAX, primarii din Storuman (Suedia) şi Kittila (Finlanda) au susţinut că deschiderea exploatărilor miniere în vecinătatea localităţilor lor a adus beneficii comunităţii.

Exploatarea din Kittila este, în prezent, cea mai mare din Uniunea Europeană. Primarul localităţii a declarat că motivul principal pentru care exploatarea de aur a fost acceptată de comunitate a fost contribuţia ei la reducerea şomajului. Potrivit acestuia, în anii '90, şomajul în zonă era în jur de 30 la sută, dar acum se situează în jurul valorii de zece la sută.

"Au fost angajaţi 600 de oameni. Tinerii sunt încrezători în viitor, vor să-şi întemeieze familii", a declarat Seppo Maula, primarul din Kittila.

Tomas Mortsell, primarul din Storuman, a declarat că proiectul minier dezvoltat în zona localităţii lui nu este unul atât de mare, însă impactul asupra comunităţii şi asupra bugetului local a fost unul "considerabil".

"Oamenii au salarii şi atunci plătesc taxe", a explicat suedezul, precizând că în ţara lui nu există taxe speciale pentru minerit iar redevenţele au valori foarte reduse.

Totuşi, ambii primari au menţionat foarte des regulile şi legile "stricte" pe care dezvoltatorii minelor trebuie să le respecte dacă vor să pornească şi să opereze exploatările. Respectarea legilor a fost, în opinia ambilor, motivul pentru care problemele de mediu au fost depăşite cu succes.

Legat de folosirea cianurilor, Seppo Maula a pus accent pe "respectarea regulilor". În opinia sa, în cazul în care acest lucru se întâmplă, singurul motiv de îngrijorare este un eventual accident de transport petrecut cu încărcăturile de cianuri care sunt duse către exploatare.

"Avem aceleaşi reguli şi în Finlanda şi în România, iar companiile miniere vor face aşa cum prevede regulamentul. În Kittila şi Finlanda avem încredere că nu se va întâmpla nimic rău", a spus Seppo Matuula.

În aceste condiţii, primarii scandinavi, care au părut a nu înţelege prea clar motivele de îngrijorare ale opozanţilor din România în legătură cu proiectul Roşia Montană, au povestit că cei care au contestat proiectele miniere din ţările lor au fost liniştiţi atunci când li s-a explicat că renii şi scoicile dintr-un râu suedez vor fi protejaţi sau când dezvoltatorii proiectelor au depus garanţiile suficiente pentru renaturare în caz de accidente.

"Regulile la noi sunt stricte şi se respectă", a conchis Tomas Mortsell. Totuşi, el a spus că şi în Suedia s-a întâmplat ca o firmă să dea faliment înainte să depună suficienţi bani drept garanţie de renaturare, situaţie care nu s-a rezolvat până în prezent, aşteptându-se o soluţie din justiţie. "Este singurul caz despre care ştiu", a spus Mortsell.

Cei doi primari, alături de alţi foşti sau actuali reprezentanţi ai administraţiei locale din zonele miniere din Suedia şi Finlanda, au participat, la începutul săptămânii, la o serie de conferinţe organizate de Roşia Montană Gold Corporation.