Zeci de mii de persoane, aşteptate la cel mai mare pelerinaj al catolicilor din România

Primarul din Miercurea Ciuc, Korodi Attila, spunea că oamenii pot merge la cel mai mare pelerinaj al catolicilor din România pe jos, cu căruţa sau cu maşini.

Este interzis accesul cu autobuzele speciale.

Oamenii trebuie să poarte masca şi să respecte distanţa de 1,5 metri.

Sâmbătă, între orele 6.00–18.00, este restricţie totală de circulaţie cu autovehicule, în Miercurea Ciuc, pe mai multe străzi: 

Comerţul ambulant este interzis, conform Primăriei Miercurea Ciuc. Sâmbătă se interzice desfăşurarea oricăror acte şi fapte de comerţ atât pe carosabil şi pe trotuar, cât şi pe domeniul privat, atât în exterior cât şi în curţile sau clădirile de pe străzile Szék, Ion Căianu, Şumuleu Mic şi Câmpul Mare.

După liturghie, va avea loc un spectacol religios care descrie Drumul Crucii.

Primarul din Miercurea Ciuc estima că vor fi prezenţi câteva zeci de mii de pelerini.

Rata de infectare era, vineri, în judeţul Harghita, de 0,61 la mia de locuitori.

Anul trecut, din cauza pandemiei, pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc din sâmbăta Rusaliilor a fost anulat.

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate. În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515 în stilul Renaşterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

Prima menţiune a statuii Maicii Domnului de la Şumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi şi Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777. Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat şi incendiat complexul mănăstiresc de la Şumuleu şi Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraş Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luaţi în robie. Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost aşezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina şi Barbara. Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care ameninţă secuimea, faţa statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează. Sute de vindecări miraculoase şi de dorinţe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur şi din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.