Zegrean, audiat în dosarul "erata": Nu ajungem nicăieri dacă se cercetează fiecare decizie a CC. Rezultatul referendumului nu era altul, chiar dacă nu exista erata

"Categoric nu ar fi fost un alt rezultat. (...) Hotărârea finală prin care s-a stabilit că referendumul nu este valabil a fost luată în baza articolul 6. Nu amestecaţi mere cu pere", a spus Zegrean, întrebat dacă referendumul ar fi avut un alt rezultat în condiţiile în care nu ar fi fost redactată o erată de către CC.

Preşedintele Curţii Consituţionale a venit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), miercuri, în jurul orei 11.00. La intrare în Ministerul Public, el a declarat că vor fi audiate şi alte persoane în acest caz şi că el personal nu se teme de această cercetare, decizia pe care au luat-o judecătorii constituţionali la acel moment fiind una corectă.

"Am dat (Curtea Constituţională, n.r.) o decizie până când cineva o să înţeleagă rezultatul votului, nu am stabilit noi. Noi am primit de la BEC procesul verbal şi acolo scria că au fost la vot opt milioane, care reprezintă 46,24 la sută din numărul cetăţenilor înscrişi în liste. Dacă dădeam altfel decizia, puteam fi traşi la răspundere, eventual", a declarat Zegrean, întrebat dacă se simte vinovat că a fost dată o erată la hotărârea adoptată de CC în 2 august 2012 cu privire la organizarea referendumului, în care se făcea menţiunea că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot.

Preşedintele Curţii Constituţionale a adăugat că, în opinia sa, nu este normal ca anchetatorii să verifice soluţii ale judecătorilor, acesta fiind şi motivul pentru care, în legea românească, statutul judecătorului este "inamovibil". Zegrean a mai spus că dacă anchetatorii s-ar apuca să cerceteze fiecare decizie a judecătorilor, nu s-ar ajunge nicăieri.

La ieşirea din PICCJ, Augustin Zegrean a fost huiduit de câteva persoane. Întrebat de ce crede că se întâmplă acest lucru, preşedintele CC a răspuns: "Întrebaţi-i pe ei".

Miercuri sunt aşteptaţi la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie alţi doi judecători ai Curţii Constituţionale, unul dintre aceştia fiind Petre Lăzăroiu.

În acest caz, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac cercetări şi audiază mai multe persoane, în calitate de martori, printre care şi foşti sau actuali judecătorii de la Curtea Constituţională, dosarul fiind redeschis, în urma unei sesizări, după ce iniţial cauza a fost închisă. Ancheta vizează modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

În dosarul cunoscut ca "erata" au fost audiaţi, până în prezent, Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Toni Neacşu, fost membru CSM.

Curtea Constituţională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Judecătorii CC Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza "eratei" la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

"Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012 , «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională", se arăta în opinia separată la hotărârea CC din 21 august 2012.

Cei trei magistraţi subliniau că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, CC a statuat în sensul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate "au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare", iar "raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente", iar pe de altă parte, erata completatoare face referire la "listele electorale cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv", aşadar indiferent de domiciliu.

Predescu, Gaspar şi Toader arătau că, în aceste condiţii, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

"Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului", susţineau cei trei judecători constituţionali.

Hotărârea CC de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CC.

Ulterior, Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale a depus, la Parchetul ICCJ, o plângere penală împotriva mai multor judecători ai CC, şi în special la adresa lui August Zegrean şi Ştefan Minea, pe care îi acuza de fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu şi comunicare de informaţii false.

Despre abuzul în serviciu, reprezentanţii asociaţiei notau că, "profitând de plecarea mai multor colegi în concediu, probabil, aceştia fie s-au întrunit în condiţii ilegale, fie nu s-au întrunit deloc însă au emis documente în numele CCR".

Asociaţia mai cerea Parchetului să cerceteze "dacă nu cumva toţi judecătorii CCR au abuzat de funcţiile ce le deţin, în condiţiile în care, dacă într-adevăr aveau nevoie numai de listele nemodificate, neactualizate, în baza cărora s-a desfăşurat referendumul, au cerut pentru acest lucru un termen de răgaz de o lună şi jumătate, când în condiţii normale aceste liste le puteau avea de pe o zi pe alta, iar dacă acestea erau reale, puteau să invalideze referendumul, scutind România de haosul politic în care ne aflăm".

Aceştia cereau procurorilor să cerceteze dacă "cel/cei" ce au emis erata publicată în Monitorul Oicial în 7 august "nu cumva a abuzat de funcţia pe care o deţine, deoarece deşi în Hotărârea 3 din 2 august se vorbeşte de Legea nr. 3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările ulterioare, pentru prima dată în erată se vorbeşte de Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, cu toate că, aşa cum ştim, în acelaşi timp cu referendumul nu au avut loc alegeri prezidenţiale, deci este evident că nu sunt aplicabile prevederile Legii 370 din 2004".

Reprezentanţii asociaţiei cereau Parchetului să cerceteze "dacă nu cumva prin ceea ce au transmis comunităţii europene, membrii CCR au pus în pericol siguranţa statului român, în condiţiile în care dacă ar fi simţit «presiuni» asupra lor, în mod normal mai întâi trebuiau sesizate organele statului român: poliţia, DNA-ul, PICCJ".

"Vă rugăm să cercetaţi dacă nu cumva aceştia tăinuiesc persoanele ce pun presiuni asupra lor, acesta fiind motivul real pentru care nu doresc să se plângă organelor abilitate din România", mai arătau reprezentanţii asociaţiei în plângerea depusă.

În 6 august 2012, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Completarea la hotărârea Curţii Constituţionale din 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor, arăta atunci Curtea Constituţională.

"Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, «sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului»", preciza CC.