ZF: Ministerul Educaţiei caută parteneri pentru 51 de proiecte cu fonduri europene în valoare de peste 163 milioane de euro

Termenul limită de înscriere a dosarelor de parteneriat pentru 46 dintre aceste proiecte (anunţ publicat marţi) a fost stabilit de reprezentanţii ministerului pentru data de 25 iulie 2013 (joi), adică două zile mai târziu, restul de cinci proiecte (anunţ publicat miercuri) având termen de depunere a dosarelor până pe 26 iulie 2013 (vineri).

Tot pe data de 26 iulie Fondul Social European (FSE România) a publicat pe site un anunţ în care se preciza faptul că „termenul limită pentru transmiterea electronică a cererilor de finanţare în cadrul cererilor de propuneri de proiecte nr. 153-164 se prelungeşte până pe data de 14.08.201, ora 16.00“.

Ziarul Financiar a contactat telefonic miercurea trecută (24 iulie- ziua în care a fost publicat al doilea anunţ pentru proiectele 47-51) biroul de presă al Ministerului Educaţiei pentru a obţine răspunsuri la întrebările: „De ce termenul de depunere a dosarelor pentru a fi partener în cadrul unuia dintre proiecte este de numai două zile?“, „Când a fost publicat anunţul de selecţie de Ministerul Educaţiei?“, Cine a depus deja dosarele pentru a deveni partener?“, „Ce se va întâmpla cu proiectele pentru care nu se va depune nicio cerere?“.

În afară de a confirma faptul că primul anunţ a fost publicat marţi, directorul biroului de presă al ministerului, Daniel Tomoni a precizat că nu poate oferi alte informaţii, întrucât nu le cunoaşte, dar că va afla răspunsul la aceste întrebări până a doua zi la prânz (adică joi). Cu toate acestea, pe parcursul întregii zile de joi (25 iulie 2013), telefonul biroului de presă din cadrul Ministerului Educaţiei a fost „deranjat“. Prin urmare, numeroase alte întrebări legate de procesul de depunere şi selecţie a dosarelor potenţialilor parteneri pentru cele 51 de proiecte anunţate de minister au rămas „în aer“.

Selecţia ar putea fi amânată

Este pentru prima dată când Ministerul Educaţiei este manager şi beneficiar de proiecte cu finanţare europeană. Adică, spre deosebire de anii trecuţi, entitatea care realizează proiectele este chiar ministerul, partenerii având în acest caz rol de consultanţi (intervin contra-cost acolo unde ministerul nu are competenţe şi resurse).

"În atribuţiile autorităţii de manage­ment nu intră şi stabilirea sau verificarea termenului de depunere a dosarelor dat de Ministerul Educaţiei. Există o legislaţie care obligă ministerul să organizeze o selecţie a partenerilor, dar termenul acesta de de­punere a dosarelor este strict responsa­bi­li­tatea ministerului. Noi verificăm doar dacă instituţia respectivă a realizat procedura de selecţie“, a comentat Cristian Ababei, şeful AMPOSDRU (instituţia care gestionează fondurile europene pentru resurse umane).

Potrivit unei declaraţii date luni (29 iulie 2013) de ministrul Fondurilor Europene Eu­gen Teodorovici pentru Gândul, este posibil ca procedura deja încheiată de se­lecţie a partenerilor pentru cele 51 de pro­iecte să fie anulată, urmând să se stabilească termene pentru un nou proces de selecţie.

„Astăzi se va lua o decizie, probabil se va anula procedura şi se va relua. Ministerul Educaţiei trebuie sa se adreseze autorităţii de management a POSDRU. Categoric, trebuie stabilite alte termene. Dar este greu de spus care vor fi acestea. Se va vedea de la caz la caz pentru ca nici legea nu spune foarte clar“, a explicat Eugen Teodorovici. 

Termen de două zile pentru depunerea dosarelor – „o glumă proastă“

„Termenul de două zile este o glumă foarte proastă a ministerului, nu are cum să fie unul normal, realist. Anunţul a fost publicat foarte târziu şi, să fim sinceri, dosarul acesta nu este chiar atât de simplu de făcut, mai ales că unele acte, cum este certificatul de atestare fiscală (care confirmă plata la zi a taxelor şi impozitelor locale-n.red) se eliberează în cinci zile lucrătoare. Este clar că proiectele au fost puse pe site doar pentru ca oamenii care se ocupă de acest lucru să nu fie luaţi în vizor de şef şi că partenerii erau selectaţi deja. Publicarea anunţurilor şi a listelor de proiecte a fost doar o formalitate“, este de părere Monica Dvorski, deputy director al Education 2000, o organizaţie independentă furnizor de consultanţă şi servicii educaţionale.

În opinia sa, unele proiecte sunt „complet nerealiste“, luând în considerare bu­getul mediu de 3 mil. euro stabi­lit/pre­conizat de minister pentru proiecte (fie că acestea se referă la elaborarea unor noi pro­grame şcolare, introducerea unor curricule opţionale noi, formarea profesorilor sau tipărirea materialelor didactice).

„Să fim serioşi, în nicio ţară din lumea asta nu se acordă un buget de 3 milioane de euro pentru dezvoltarea unei curricule pentru un an de studiu. Chiar în cazul în care trebuie să instruieşti profesori de limbă franceză, spre exemplu, pentru că nu cred că sunt mai mult de 11.000-12.000 de astfel de cadre didactice în toată ţara. Cum poţi să cheltuieşti 3 milioane de euro?“, mai spune Dvorski.
Anul trecut, POSDRU a fost pre-sus­pendat din cauza unor nereguli depistate în managementul proiectelor (vacanţe decon­tate din banii alocaţi programelor) şi a fraudelor, iar începând cu luna februarie a acestui an programul a fost reluat cu promisiunea (în martie 2013) ministrului fondurilor europene Eugen Teodorovici de a prezenta la Bruxelles facturi de decontare a 2,5 mld. euro din bani europeni pentru perioada aprilie-iunie. Totuşi, la jumătatea lunii iunie a acestui an ministrul spunea că a transmis Comisiei Europene facturi spre decontare în valoare de doar 40 mil. euro. Astfel că, în lunile rămase până la finalul lui 2013 România va trebui să absoarbă sau să trimită deconturi în valoare de 6 miliarde de euro pentru ca suma acordată din fondurile structurale şi de coeziune să nu fie pierdute.

„Este greu de spus dacă programul POSDRU va fi afectat de situaţia destul de «suspectă» cu anunţurile pentru selectarea partenerilor, pentru că trebuie văzut ce contracte se semnează, ce proiecte ajung să fie implementate. Totuşi, se poate observa că ministerul se grăbeşte să facă un număr cât mai mare de proiecte şi este de înţeles, pentru că este vorba despre foarte mulţi bani care intră la buget. Dar se ajunge la o supraaglomerare a instituţiei, având în vedere că până acum ministerul a derulat peste 100 de proiecte. Întrebarea este dacă are cine să le gestioneze, pentru că ministerul este plin de consilieri, inspectori şi secretari“, mai spune Monica Dvorski.
În prezent, în listele de venituri ale personalului din cadrul Ministerului Educaţiei apar 819 angajaţi, însă instituţia nu a publicat şi o listă a numărului de persoane sau identitatea tuturor celor care gestionează elaborarea şi implementarea proiectelor POSDRU. De altfel, Monica Dvorski este de părere că într-un astfel de context este greu de crezut că ministerul are un număr suficient de oameni care să coordoneze cele 51 de proiecte, având în vedere că acesta ar avea nevoie de cel puţin 30 de jurişti şi tot atâţia contabili, „o armată de oameni pe care ministerul nu o are“.

Structurile Ministerului Educaţiei sunt „anchilozate“

Şi Vasile Nicoară, director al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, precizează că structurile Ministerului Educaţiei sunt deja „anchilozate“ şi că oamenii din administraţie nu sunt suficient de motivaţi pentru a-şi da interesul ca tot procesul de organizare şi implementare a proiectelor cu fonduri europene să se desfăşoare într-un mod eficient.

„Din punctul meu de vedere neprice­perea oamenilor din administraţie nu mai este de mult suspectă în România. La ni­velul ministerului structurile sunt anchi­lozate. Sunt implicat în câteva proiecte POSDRU atât cu şcoala, cât şi ca beneficiar. De doi ani de când implementăm unul dintre proiecte nu am reuşit să cunosc persoanele din cadrul ministerului care ar trebui să se ocupe de gestionarea acestui proiect. Sigur, lucrul acesta nu este stipulat în fişa lor de post, deci pot înţelege de unde vine lipsa de interes, pentru că nu au niciun motiv să facă ceva pentru care nu sunt plătiţi“, explică Nicoară, precizând că ministerul ar trebui să creeze o „celulă“, o direcţie formată din oameni care au experienţă cu proiectele derulate cu bani europeni, care să se ocupe numai de gestionarea POSDRU.

Vasile Nicoară mai spune că din cauza întârzierilor rambursărilor banilor pentru unul dintre proiectele în care este implicat a ajuns să aibă o datorie de peste 22.000 de euro la stat (penalităţi, datorii, amenzi) pentru neplata contribuţiilor salariale ale celor care au lucrat cu el. De altfel, acesta este cazul multora dintre instituţiile, orga­nizaţiile sau agenţiile care s-au „înhămat“ la proiecte cu bani europeni şi care au intrat în faliment pentru că nu au mai avut cu ce să susţină aceste proiecte şi nici businessul după ce statul nu le-a înapoiat banii investiţi la timp, spune Monica Dvorski.

„Dosarul poate fi făcut şi într-o săptămână, două de o echipă care chiar ştie ce face şi care a mai lucrat pe acest tip de proiecte“, adaugă Nicoară.