David Popovici, mărturisire surprinzătoare: „Întotdeauna am crezut că sunt mai bun decât ceilalți”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

David Popovici a vorbit despre copilăria sa la emisiunea „La cină”, de la Digi24. Emisiunea cu Popovici, invitat de Ionela Năstase și Adi Hădean, din iunie 2026, a fost reluată sâmbătă seara.

Popovici a fost întrebat dacă a simțit vreodată că e mai bun decât alți copii.

„Poate o să sune arogant, dar întotdeauna am crezut asta despre mine”, a răspuns el.

Sportivul a recunoscut că nu știe exact de unde a apărut acest sentiment. Nu a avut o explicație clară pentru asta.

David Popovici, despre obsesia care l-a împins spre performanță: „Refuzam ideea că cineva poate fi mai bun decât mine”

„Nu vreau să știu cât am în cont”. David Popovici a avut o regulă neobișnuită cu banii

David Popovici: „Succesul e mai greu de gestionat”. Ce spune despre iubita lui: „Investesc timp și dragoste”

„Însă, mereu am crezut asta despre mine.

A fost un fel de duel, un fel de putere, o forță care m-a tot împins și m-a dus înainte să refuz ideea că cineva poate să fie mai bun decât mine. Nu e tocmai sănătos, dar probabil ca părinte, nu sunt părinte, nu știu, dar ca părinte nu vrei neapărat să-ți vezi copilul fiind atât de competitiv. Acum nu aveam crize de plâns în momentul în care pierdeam ceva la not, dar cu siguranță nu-mi convenea”.

Popovici a povestit că noaptea se gândea constant cum să se antreneze mai bine, ca să-i depășească pe adversari.

„Ca un gladiator într-o arenă”

David Popovici a povestit și ce se întâmplă în mintea lui înaintea unei finale importante. Atmosfera de la Jocurile Olimpice, cu zeci de mii de oameni în tribune și milioane de spectatori în fața televizoarelor, îi provoacă un amestec de teamă și adrenalină. Momentul în care își aude numele și pășește în arenă îl face să se simtă „ca o furnică” sau „ca un gladiator”, spune înotătorul.

Paradoxal, frica îl ajută să fie mai prezent ca niciodată. În acele clipe, spune Popovici, nu își mai permite să se gândească la altceva, iar presiunea competiției îl face să simtă că trăiește momentul la maximum.

Odată intrat în apă, concentrarea se schimbă. În cea mai mare parte a cursei, sportivul se gândește strict la elementele tehnice pe care trebuie să le respecte: mișcarea picioarelor, lungimea tracțiunii și ritmul. În ultimii 50 de metri, însă, cursa se transformă într-o luptă mentală, pentru că diferențele dintre înotători sunt mici, iar victoria îi revine celui care reușește să reziste cel mai bine presiunii.

Popovici a explicat că își poate vedea uneori adversarii cu vederea periferică, în special atunci când aceștia se află pe partea pe care respiră. Nu își permite însă să îi urmărească intenționat, deoarece fiecare fracțiune de secundă contează. Prezența unui adversar în apropiere poate deveni fie un avantaj, fie un dezavantaj, în funcție de cât de bine reușește să-și păstreze calmul.