Fostul preşedinte al clubului Deportivo Alaves, audiat în Dosarul Transferurilor

El a oferit câteva detalii despre transferurile jucătorilor Cosmin Contra (1999) şi Bogdan Mara (2001) de la Dinamo la Alaves, precizând totodată că nu-şi mai aminteşte bine cum s-a procedat atunci.

"Am fost preşedinte la Alaves timp de cinci ani, în perioada 1999-2004. Nu-mi amintesc foarte bine cum s-a procedat cu transferul lui Contra de la Dinamo la Alaves, dar cred că cineva l-a remarcat, am intrat în legătură cu impresarul jucătorului, domnul Becali şi apoi am perfectat transferul. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul lui Bogdan Mara. Nu-l cunosc pe domnul Cristian Borcea, singura persoană cu care am discutat a fost domnul Becali", a declarat Gonzalo Anton San Juan.

Legat de sumele de transfer, fostul oficial al grupării spaniole a afirmat de partea financiară s-a ocupat directorul economic al clubului Alaves: "A trecut mult timp, nu-mi amintesc foarte precis, dar cred că la Contra a fost vorba de 240 de milioane de pesetas, iar în cazul lui Mara fie 40 de milioane de pesetas, fie 70 de milioane. În calitatea mea de preşedinte al clubului Alaves am fost de acord cu aceste transferuri, dar de partea financiară s-a ocupat directorul economic".

În ceea ce priveşte transferul lui Contra, Gonzalo Anton San Juan nu-şi mai amintea cu exactitate dacă s-a mai semnat şi alt contract. "Nu-mi amintesc cu exactitate, cred că au fost două, cel al transferului propriu-zis şi unul de imagine"

"Contractul lui Mara a fost semnat de mine şi de domnul Becali. La semnarea contractului nu a fost prezent niciun reprezentant al vreunei firme olandeze", a adăugat Gonzalo Anton San Juan.

El nu a putut să identifice dacă a negociat cu Ioan Becali sau Victor Becali, afirmând însă că persoana cu care a negociat vorbea bine limba spaniolă şi era glumeaţă.

De la termenul de miercuri de la Curtea de Apel au lipsit Mihai Stoica şi Jean Pădureanu.

La 20 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune.

Instanţa supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan şi Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Nețoiu şi a desfiinţat "în totalitate" decizia prin care aceştia au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti în 12 noiembrie 2012.

Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi.
Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între şi opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.

Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos - cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica - patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gigi Neţoiu - câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Sentinţa a fost atacată cu recurs la instanţa supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.