Graziela Vâjială: FRF nu a comandat niciun test antidoping în acest an

Absolventă a Facultăţii de Chimie, din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia 1965-1970, Graziela Vâjială a obţinut apoi titlul de "doctor" al Facultăţii de Biologie, cu specializarea biochimie.

În timpul carierei sale, preşedintele ANAD a absolvit mai multe cursuri în cercetare şi medicina sportivă, atât în ţară cât şi în străinătate. De asemenea, a efectuat stagii de specializare, dintre care două au fost în laboratoarele de control doping de la Kreischa (Germania) şi Chatenay-Malabry (Franţa).

Pe lângă funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidoping, Graziela Vâjială a ocupat şi alte posturi, precum cel de director general adjunct al Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport, vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţei Sportului din România şi conferenţiar universitar la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, din cadrul Universităţii "Spiru Haret", unde a fost şi lector universitar.

Graziela Vâjială a activat şi ca membru şi expert în cadrul mai multor societăţi, consilii şi comisii ştiinţifice. Preşedintele ANAD a fost remarcată de autorităţile din România, primind o serie de distincţii. Astfel, Vâjială a devenit laureat al sportului românesc în 2004, când a primit şi Meritul Sportiv clasa a II-a, printr-un decret prezidenţial. Tot printr-un decret prezidenţial, şeful ANAD a primit medalia naţională Serviciul Credincios, clasa a II-a. Vâjială mai deţine o medalie şi diplomă de excelenţă în cercetare, pentru lucrarea "Metodologie de evaluare şi interpretare a profilului steroidic".

Graziela Vâjială a elaborat 180 de lucrări şi are 8 cărţi publicate. În prezent, Vâjială ocupă funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidoping, pe care o deţine din anul 2005.

Prezentăm interviul acordat de Graziela Vâjială agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Sunteţi mulţumită de ceea ce aţi realizat în cei cinci ani de activitate la ANAD?

Graziela Vâjială: Au fost cinci ani în care am reuşit, în mare, să realizăm ceea ce ne-am propus. Principalul nostru obiectiv a fost ca această agenţie să devină lider pe plan naţional, dar şi internaţional. Cred că am reuşit să schimbăm imaginea pe care o avea România, iar dintr-o ţară despre care se spunea că are un dopaj dirijat, am reuşit să convingem că, în această ţară, toate guvernele au desfăşurat o politică coerentă antidoping. Concret, am reuşit în aceşti cinci ani să formăm o echipă de profesionişti, să acredităm ISO agenţia, pe managementul calităţii, ceea ce îl face pe clientul nostru să aibă încredere că este respectat standardul pe calitatea serviciilor. Mai mult decât atât, anul trecut, am reuşit să devenim cel de-al 35-lea laborator din lume acreditat de Agenţia Mondială Antidoping. România este singura ţară din estul Europei cu un laborator acreditat de către WADA, devenind astfel un pol de putere din acest punct de vedere în zona geografică în care ne aflăm. Am reuşit să creăm un cadru legislativ armonizat sută la sută cu codul mondial antidoping, cu convenţia împotriva dopajului în sport, a Consiliului Europei şi Convenţia Internaţională UNESCO. Sunt doar şase state europene care îndeplinesc aceste condiţii. Din 2008, avem un nou sector de activitate, cel de prevenire şi combatere a traficului ilicit.

R: Cât de dificilă este menţinerea acreditării WADA?

G.V.: Este foarte greu să obţii acreditarea unui asemenea laborator, dar, în acelaşi timp, este foarte greu să menţii o asemenea acreditare. Din trei în trei luni, WADA trimite laboratorului cinci teste de verificare. Nu este uşor ca, pe lângă activitatea curentă, să primeşti aceste teste la care nu ai voie să faci nici cea mai mică greşeală. Până acum stăm foarte bine, nu am avut niciodată neconformităţi. Pe lângă aceste teste, WADA mai trimite şi probe «double blind» sau «dublu orb». Acestea sunt probe primite pe anumite căi, într-un lot de probe ale sportivilor. Laboratorul nu ştie dacă acea probă este a unui sportiv sau nu. Nici aici nu am avut probleme, ceea ce ne dovedeşte că echipa este foarte bine pregătită, aparatele sunt de ultimă generaţie, care se găsesc în laboratoarele din toată lumea. Întotdeauna am căutat, chiar dacă ne-a costat puţin mai mult, să luăm aparatele care nu se strică imediat, ca să nu ne coste foarte mult reparaţiile.

R.: Din câţi oameni este formată echipa care lucrează în laboratorul de la Bucureşti?

G.V.: Avem o echipă de oameni tineri, pe care am reuşit să-i formăm în aceşti cinci ani, pentru ca ei să poată duce mai departe această activitate. Echipa noastră este foarte mică, avem doar opt persoane cu studii superioare, opt cercetători, şi alţi patru laboranţi. Avem în total o echipă de 12 persoane, ceea ce înseamnă foarte puţin pentru un laborator care are o capacitate de cel puţin 3.000 de probe pe an. Trebuie să ţinem cont că, din când în când, mai pleacă unul, chiar în aceste zile avem două persoane în concediu post-natal. Un astfel de specialist se formează foarte greu. Aş dori să mai putem angaja şi să formăm şi alte persoane tinere pentru a ne menţine acreditarea.

R: De câţi bani este nevoie pentru întreţinerea unui astfel de laborator?

G.V.: În acest laborator s-au investit până acum peste 5 milioane de euro, deci efortul guvernamental a fost imens. Numai în acest an, unul de criză economică, Guvernul ne-a aprobat 20 de miliarde de lei pentru a putea cumpăra un aparat pentru raport izotopic, care ne va fi necesar să îndeplinim condiţiile de acreditare ale WADA, ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Acest aparat a sosit în laborator în luna august, iar personalul nostru urmează să-şi desfăşoare trainingurile necesare. Acest nou aparat determină profilul hormonal la androgenic şi, în acelaşi timp, este ţintit pentru testosteron. Ne spune exact dacă testosteronul este din organismul sportivului, sau dacă este exogen, adică s-a utilizat un preparat sintetic. Cu această ocazie nu vor mai fi discuţii din acest punct de vedere.

R.: Cât de costisitoare este întreţinerea aparatelor din laborator?

G.V.: Această aparatură foarte laborioasă necesită, în acelaşi timp, costuri ridicate de întreţinere. În momentul de faţă ne deranjează foarte mult variaţiile de curent care au loc datorită stadionului care se construieşte lângă noi. Am avut mari probleme, chiar ni s-au defectat două aparate, iar costurile sunt foarte mari, de câteva zeci de mii de euro. Avem generator pentru situaţiile în care rămânem fără curent, însă aceste diferenţe de tensiune ne afectează mult. Aparatele noastre lucrează 24 de ore din 24, dar asta este situaţia".

R.: Există un plan prin care laboratorul de la Bucureşti să producă bani?

G.V.: Laboratorul lucrează deja pentru sportivii din alte ţări. Primim probe fie de la federaţii internaţionale, fie laboratorul a participat la anumite licitaţii pe plan internaţional. De exemplu, în acest an, am câştigat licitaţia cu Bosnia-Herţegovina, iar la anul, vom analiza probele de la agenţia din această ţară. Deja am făcut anumiţi paşi, iar laboratorul nu va mai fi un mare consumator de fonduri, ci va genera venituri din care se va putea întreţine.

R: În ce stadiu a ajuns ancheta în privinţa spargerii de la sediul ANAD?

G.V.: Aş vrea să ştiu şi eu ce se mai întâmplă cu ancheta din cazul acelei spargeri de la sediul nostru. Din acel moment nu mai ştiu nimic. Au mai venit într-o zi doi inspectori de la poliţie, ne-au întrebat din nou cum ne cheamă şi atât. Este o tăcere totală, chiar mă mir. Nouă nu ni s-a luat nimic, însă faptul că cineva a intrat cu forţa într-un spaţiu păzit 24 de ore din 24 spune totuşi foarte multe. Cei care au intrat în sediu nu au venit să fure, pentru că laptopurile nu le-au băgat în seamă. Cred că au intrat pentru intimidare sau căutau documente, însă acestea nu stau acolo. Noi avem mai multe cazuri importante şi nici nu pot să-mi permit să fac un comentariu pe acest subiect. Poliţia dispune de asemenea mijloace încât şi după o talpă de pantof poate găsi vinovatul, iar la locul acestui incident au fost multe tălpi lăsate şi multe amprente.

R.: Mai aveţi probleme cu Federaţia Română de Fotbal, în privinţa testelor antidoping?

G.V.: Ţinând cont de numărul mare de sportivi, ar trebui să facem foarte multe probe pe an ca să putem fi siguri că am acoperit fotbalul. Din păcate, nu putem aloca o sumă prea mare de bani de la bugetul de stat. În acest an, am avut peste 200 teste, dar anul nu s-a finalizat încă. 136 au fost suportate de agenţie, iar FRF nu a făcut în acest an nicio probă. Singurii care au investit ceva bani în lupta împotriva dopajului au fost cei de la LPF, care au făcut contract cu noi pentru 72 de teste în cadrul Ligii I. Am încercat de nenumărate ori să discut cu preşedintele federaţiei de fotbal, dar recunosc că în acest an nu am mai încercat. Am discutat chiar la nivelul UEFA, la o întâlnire pe plan internaţional, iar după o astfel de discuţie LPF a făcut contractul cu noi, deci nici acesta nu s-a făcut chiar întâmplător".

R: Cum credeţi că îi veţi putea convinge pe conducătorii fotbalului să investească în combaterea dopajului?

G.V. Acum, aşteptăm legea să apară în Monitorul Oficial, pentru că aceasta va avea un articol care obligă toate federaţiile să investească şi fonduri în lupta împotriva dopajului în sport. Cine nu va face acest lucru va primi amendă. Sper ca de anul viitor să investească şi fotbalul în combaterea dopajului. Nu cred că FRF are ceva de ascuns, dar nu doresc să-şi cheltuie banii şi să rişte. Acesta a fost mesajul lor. Mi-au spus: «Cum credeţi că noi o să plătim, iar voi o să ne şi prindeţi?» Ei ar trebui să gândească altfel şi să ne mulţumească în momentul în care le descoperim un trişor. Mai devreme sau mai târziu, dacă nu-l descoperim noi, va fi descoperit pe plan internaţional, pentru că nu există meci din cupele europene în care să nu se facă astfel de controale. Eu cred că până la urmă am reuşit să-i convingem, totuşi LPF a făcut câteva teste, chiar dacă este vorba de un număr modest, dar este un început. Noi avem şi doi ofiţeri de control doping, un medic şi o doctoriţă, care au fost şcolarizaţi la Laussanne de către UEFA şi au devenit ofiţeri ai acestui for. Poartă uniforma UEFA. Sunt doi ofiţeri foarte apreciaţi şi foarte buni. Ei sunt trimişi să recolteze probe din alte ţări pentru UEFA".

R: Cât de des folosesc sportivii români metode de dopaj?

G.V.: Speram ca prin atâta activitate şi proiecte educative pe care le desfăşurăm să avem din ce în ce mai puţine cazuri de dopaj. Din contră, cu cât laboratorul s-a perfecţionat, cu atât numărul a crescut şi este acum constant, în jur de 20-30 de cazuri de dopaj anual. Bineînţeles că nu toate cazurile sunt analitice, adică să aibă substanţe găsite în probe. Sunt unele non-analitice, cu încălcări. Avem cazuri de falsificare ale probelor, încălcări ale regulamentului, făcute de personalul asistent al sportivilor, al antrenorilor sau al kinetoterapeuţilor. În 2010, până în momentul de faţă avem 22 de sportivi care au încălcat reglementările antidoping. Din aceştia, 17 sunt probe analitice, una este non-analitică, 4 sunt în curs de gestionare. Culturismul este sportul în care sportivii sunt cei mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am ajuns să nu avem şedinţă de audiere fără culturişti. Nu există concurs de la care să facem probe şi să nu găsim un caz pozitiv. Sunt şi sporturi cu care nu am avut deloc probleme, cum ar fi nataţia, canotajul, kaiac-canoe. Ca procent ne situăm în media de pe plan mondial, adică unu şi ceva la sută sunt cazuri pozitive.

R.: Ce obiective mai aveţi pe plan profesional?

G.V.: Vreau să mai scriu o carte, doar că timpul nu-mi permite să fac prea multe. Vreau să scriu ceva despre dopajul genetic, care este nou apărut pe listă şi care cred că în viitor va fi dopajul care va reprezenta vârful de lance. Este o adevărată competiţie cu antrenorii şi sportivii care încearcă să găsească tot felul de metode care să nu fie depistate. Mai vreau să terminăm manualul pentru ofiţerii de control doping. Bineînţeles, mă gândesc la dezvoltarea unor proiecte noi educative, pentru că şi răspund de această parte din cadrul Consiliului Europei. Acum lucrăm la modificarea unei recomandări care se referă la un ghid de educaţie antidoping. Împreună cu un grup de lucru din cinci ţări europene ne-am propus să îmbunătăţim acest ghid.