Iolanda Balaş Soter, o legendă a atletismului românesc, a murit la 79 de ani

Iolanda Balaş a fost un nume uriaş în sportul mondial.. Şi-a dedicat viaţa atletismului şi chiar şi în ultimul an, când deja avea probleme medicale, gândurile ei se îndreptau tot spre atletism.

”Dacă mă uit în buletin, nu-mi prea vine să cred. Totul a curs atât de repede. Acum mă cam chinuieşte un diabet, ca să nu vă mai zic despre tendonul meu parţial rupt de la piciorul de bătaie, dar de vreo două luni m-am ales şi cu o răceală zdravănă în sala de atletism şi am făcut o pneumonie dublă! Şi două luni n-am putut ieşi din casă, am stat numai cu antibiotice lângă mine. Asta-i vârsta, nu avem ce face. Încerc în schimb să nu stau acasă degeaba, să am o preocupare cât de cât. Mă concentrez pe revista noastră de atletism şi sunt foarte mândră că ea există, fiindcă în general se vorbeşte prea puţin despre atletism. Şi nu numai despre atletism, de fapt. Presa sportivă, iertaţi-mă dacă critic, în afară de fotbal, nu mai are nicio altă temă”, spunea Iolanda într-un interviu acordat în vara anului trecut Revistei Sport in România.

Multiplă recordmenă mondială şi olimpică, Iolanda Balaş Soter, mai are în palmares şi două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 şi Belgrad în 1962, precum şi o medalie de argint la Berna în 1954. A fost preşedinta Federaţiei Române de Atletism între 1988 şi 2005, de numele ei legându-se construirea actualului sediu al FRA, dar şi amenajarea mai multor piste de atletism.