Video REPORTAJ: Velodromul Dinamo, sigurul din ţară, este în moarte clinică, dar salvează vieţi - VIDEO, GALERIE FOTO

Construcţia de beton din anii ’50, ajunsă aproape o ruină, mai are însă puterea să salveze vieţi. De două ori pe zi, velodromul din Parcul Sportiv Dinamo se transformă în helioport pentru elicopterele SMURD care transportă bolnavi la Spitalul de Urgenţă Floreasca, aflat în apropiere.

"În Bucureşti există doar câteva zone în apropierea spitalelor unde se poate ateriza, pentru că spitalele nu au fost prevăzute cu astfel de facilităţi. Faptul că velodromul este lângă Spitalul de Urgenţă Floreasca este un lucru foarte bun pentru că se scurtează timpul. Se ajunge în zece minute la spital, faţă de 25-30 de minute dacă s-ar ateriza la baza aeriană. Şi depinde cum e DN1. Chiar dacă eşti ambulanţă, poate fi blocată. Pe acest velodrom Dinamo aterizează în general elicopterele cu acele cazuri care au destinaţie Spitalul de Urgenţă, Spitalul Grigore Alexandrescu, cele din proximitate. Dar nu aterizează numai elicopterele de la Bucureşti. Sunt misiuni şi din ţară. Gradul lui de utilizare în medie este de două aterizări pe zi", a declarat pentru MEDIAFAX coordonatorul SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa.

GALERIE FOTO

Singura competiţie care se desfăşura pe velodrom se mută în Bulgaria

Din punct de vedere sportiv, însă, velodromul nu prea mai are ce oferi. Anul acesta, singura competiţie care putea avea loc acolo, Campionatele Naţionale de velodrom, se vor disputa în Bulgaria, potrivit preşedintelui Federaţiei Române de Ciclism, Eduard-Carol Novak.

"Anul acesta vrem să facem Campionatul Naţional de velodrom în Bulgaria, la Razgrad. Suntem în discuţii cu federaţia din Bulgaria, au un velodrom destul de bun, chiar dacă nu e acoperit. Nu ar costa foarte mult deplasarea, sunt 150 de kilometri de la Bucureşti. Măcar acolo putem organiza Campionatul Naţional în condiţii cât de cât normale", a afirmat Novak.

Preşedintele Clubului Sportiv Dinamo, Elisabeta Lipă, a descris foarte bine starea în care se află velodromul, apreciind că este ”o piesă de muzeu”.

"Federaţia Română de Ciclism are o competiţie, o dată pe an, şi atunci îl mai reparăm, îl mai vopsim. Îl mai cârpim, dar e vechi, e vai de mama lui. E piesă de muzeu. Nu se mai poate renova. Velodromul e construit prin anii ’50. Nu mai corespunde cerinţelor actuale. Să-l renovezi ca să faci ce cu el? Velodromul trebuie dărâmat şi făcută o construcţie nouă, un velodrom care să fie poate şi patinoar sau o sală, cum sunt cele moderne", a declarat Lipă pentru MEDIAFAX.

Să ajungi la pista de ciclism este o aventură - treci de stadionul de fotbal Dinamo, apoi de terenul secund, aflat şi el în stare de degradare. Velodromul este o construcţie ovală, cu ceea ce reprezentau odată tribune de beton pe o parte şi de fier pe cealaltă. Pista este beton, spartă, crăpată, cu brazde peste care nu îţi închipui că s-ar putea trece cu bicicleta la vieteze mari. La mijloc este un teren cu iarbă crescută peste măsură, denivelat, care are şi buturi de rugby, semn că acolo s-a practicat odată sportul. Un utilaj ruginit de bătătorit pamântul pare plecat din filme în care este prezentată Apocalipsa. Elicopterele SMURD au lăsat şi ele urme pe teren, în zona aterizării iarba dispărând.

Doi puşti de 10-12 ani sunt stăpânii velodromului. Şutează o minge ovală în sus şi o prind cu dexteritate. Unul dintre ei se opreşte din exerciţiu şi încalţă o pereche de ghete de fotbal primită în dar de la fostul dinamovist Gabriel Torje. "Suntem prieteni de familie, mi-a dat cinci perechi, că purtăm acelaşi număr, 41 jumate", spune cu mândrie puştiul născut în 2000. E la echipa de fotbal a clubului Dinamo, dar îi place şi mingea ovală. Despre ciclişti? "Mai vine câte unul din când în când şi dă ture pe pistă, dar rar. Mai des vin elicopterele. Atunci stăm şi noi pe margine şi după ce pleacă salvarea intrăm din nou pe teren", povesteşte copilul.

Biciclete vechi de 40-50 de ani, la campionatele naţionale

Alexandru Ciocan, multiplu campion naţional la ciclism, este unul dintre cei care s-au implicat în organizarea campionatelor naţionale pe pistă.

"În ultimii mulţi ani, pe velodromul Dinamo se desfăşoară doar campionatele naţionale şi acelea sunt destul de triste. Sunt puţini sportivi, promovare zero, făcute doar pentru a nu se desfiinţa total această ramură a ciclismului. Campionatele naţionale se organizează de către federaţie, pentru a oferi şansă cluburilor bugetare să mai puncteze şi să mai trăiască. Sportivi sunt maximum 50 la toate categoriile existete, seniori, juniori şi cadeţi, iar spectatori sunt doar prietenii cicliştilor", a declarat Ciocan pentru MEDIAFAX.

Bicicletele care concurează pe velodromul Dinamo sunt doar cu câţiva ani mai tinere decât pista.

“Bicicletele, exceptând vreo 4-5, sunt de acum 40-50 ani. Când ai doar o competiţie pe an la velodrom, de ce ţi-ai cumpăra alt material de concurs? Sunt frecvente şi micile accidente, dar asta nu ne sperie sau inhibă. În general, ciclismul este un sport în care trebuie să-ţi asumi nişte riscuri încă de când te apuci de el", a mai spus Alexandru Ciocan.

Întrebat dacă un sportiv ar putea face performanţă în această ramură antrenându-se doar pe Dinamo, Alexandru Ciocan a spus: “Niciodată. Velodromul din Dinamo nu este doar singurul practicabil, ci şi singurul existent. Dinamo are nevoie de o investiţie mare pentru că deja are «bulină roşie», iar cel din Craiova nu are o geometrie de velodrom adevărat. A încercat doar să fie un pas într-un proiect îndrăzneţ, care până la urmă s-a pierdut pe drum. Personal, cred că ar fi benefic un velodrom în condiţiile actuale de trafic. S-ar putea relansa ciclismul la nivelul copiilor şi la nivelul amatorilor, de asemenea. Velodromul este cel care naşte mai mult de jumătate dintre cicliştii din lume".

Primăria din Craiova a construit în urmă cu câţiva ani un velodrom în Parcul Nicolae Romanescu, dar constructorii nu au reuşit să toarne betonul cu înclinaţia impusă de standardele internaţionale şi este impracticabil pentru ciclismul de performanţă. Periodic, acolo se organizează concursuri de automobilism, bâlciuri şi concerte.

În 1890 Bucureştiul avea velodrom, în 2015 are o ruină

Ciclismul s-a aflat printre primele sporturi practicate în România, alergările pe pistă pe primul velodrom construit din lemn în Bucureşti, la Şosea, lângă Bulevardul Kisseleff, fiind organizate de elita Capitalei încă din ultimul deceniu al secolului XIX.

Ediţia a III-a a cotidianului "Epoca" din 31 martie 1896 anunţa mare eveniment sportiv pe velodromul de la Şosea: "Velodromul Kisseleff - Mari alergări de bicicletă, mare concurenţă între d-nii Bruno Von Ptichner şi Jean Mihăescu. Duminică, 31 Martie 1896, începutul alergărei la orele 2 p.m. Cursa I. Viteza (prof.), 1 tur 250 metri, contra cronometru, cine va bate recordu de 29 ¼ secunde premiu 80 lei, înscrierea 4 lei. Cursa II. Amatori 10 tururi 2500 metri pentru 3 premiuri objecte, înscrierea 4 lei. Cursa III Viteză (prof.) 10 tururi 2500 metri pentru championagiul Romîniei va primi o medalie de aur în valoare de 200 lei, premiul II si III cîte un object de artă, înscrierea 5 lei. (...) Toţi amatorii cari au alergat în curse profesionale şi nu au luat nici un premiu în bani nu sunt sterşi dintre amatori. Directia îşi reserve dreptul în casul cînd pentru cursurile de Juniori şi amatori nu vor fi concurenţi ânscrişi înainte cu o zi, a schimba programul. Alergătorii însrişi la curse sunt scutiţi de taxa de intrare în Velodrom. Înscrieri nu se vor primi nici una, sub nici un cuvînt, în ziua cursei. Musica militară va distra pe onor Public cu cele mai noui arii naţionale. Bufetul va fi bine aranjat. Preţurile locurilor; Loje de rînd I 20 lei, Loje de rînd II 12 lei, Stal I 4 lei, Stal II lei 2,50. Stal III lei 1,50, Intrarea 1 leu. Dacă vor fi 2 alegători va fi numal 1 premiu. Dacă vor fi 4 alergători vor fi numai 2 premiuri. Dacă vor fi 6 alergători vor fi 3 premiuri. În cas de ploaie, programul de Vineri va fi valabil pentru alergarea de Sîmbătă 30 Martie", era textul care chema bucureştenii la o cursă de biciclete pe velodrom, în urmă cu 119 ani.

Mai târziu, în perioada interbelică, apare atestat un alt velodrom, de la Şoseaua Ştefan cel Mare, construit pe locul actualului stadion Dinamo. După schimbarea regimului şi apariţia clubului Dinamo, velodromul este transformat în stadion de fotbal, iar cicliştilor le este destinată o nouă pistă, în spate, pe locul fostului Hipodrom Floreasca.