A fotografiat Curiosity o poartă sculptată pe Marte? Imaginea îi bulversează pe conspiraţionişti

Imaginea capturată de roverul Curiosity săptămâna trecută arată clar un gol dreptunghiular în suprafaţa stâncii, şi a dat naştere, inevitabil, la teorii ale conspiraţiei care o indică drept dovadă a existenţei vieţii extraterestre pe planeta roşie, scrie Sky News.

Explicaţia simplă pentru „uşa” de pe Marte este, de fapt, conţinută în fotografia însăşi, la o privire mai atentă, au spus oamenii de ştiinţă.

Aceasta arată dovezi că elementul a fost format prin „procese geologice normale”, a explicat profesorul Sanjeev Gupta, de la Imperial College London pentru The Daily Telegraph.

În interiorul „uşii” este vizibilă o crăpătură sau o fisură adâncă, ceea ce indică o fractură în rocă. Este un lucru care se întâmplă atât pe Marte, cât şi pe Pământ şi care ar fi putut avea loc oricând în ultimele câteva sute de milioane de ani.

„Crăpătura este o fractură şi acestea sunt abundente pe Marte şi pe Pământ. Nu este nevoie de cutremure pe Marte pentru a le produce”, a declarat profesorul Gupta, care a lucrat la misiunea Curiosity cu NASA.

„Nu este nimic ciudat în imagine. Acestea sunt doar procese geologice normale”.

NASA spune că fisura pare a fi o uşă în mărime naturală doar pentru că imaginea este extrem de mărită.

Fisura este de fapt o mică crăpătură într-o stâncă, a explicat un purtător de cuvânt pentru Snopes.

„Oamenii de ştiinţă din echipă au subliniat cât de mică este”, au spus ei, de aproximativ 30 de centimetri pe 45 de centimetri.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, „există fracturi liniare în tot acest afloriment, iar acesta este un loc în care se întâmplă ca mai multe fracturi liniare să se intersecteze”, au adăugat ei.

Vestea bună este că roverul Curiosity îşi continuă căutarea vieţii pe Marte, sau cel puţin a unor semne că viaţa a existat cândva acolo.

Roverul NASA a aterizat în craterul Jezero pe 18 februarie anul trecut, împreună cu elicopterul Ingenuity Mars, a colectat mostre şi a trimis imagini. Acesta urmează să petreacă cel puţin doi ani explorând zona.