Aplicaţie de autoevaluare psihică şi monitorizare a distresului la bolnavii de cancer, lansată de Universitatea "Babeş-Bolyai"

Degi Csaba, coordonatorul proiectului de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a fost lansată aplicaţia Apsco, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Am lansat aplicaţia Apsco, care este unică, în limbile română şi maghiară, şi care poate fi descărcată gratuit pe tablete sau telefoane mobile din Google Play. Aplicaţia este primul instrument computerizat de screening automatizat al distresului oncologic, care este un fel de stres generat de boală, pentru pacienţii cu cancer, aparţinători şi medici. Are un modul de autoevaluare, iar bolnavul îşi poate monitoriza nivelul de distres astfel încât să vadă dacă acesta este sau nu critic. Aplicaţia te ajută să ştii unde este limita în suferinţa psihologică, nivel de la care ai nevoie de resurse de ajutor în plus", a spus Degi.

El a explicat că un pacient sau un aparţinător descarcă aplicaţia şi, într-o jumătate de minut, evaluează starea psihică, ajutându-se de termometre emoţionale.

"Bifează pe o scală de la 1 la 10 a termometrelor emoţionale nivelul de stres, anxietate, depresie, furie, care arată nivelul de distres oncologic, cauzat de boală. Ultimul termometru este nevoia de ajutor, care arată dacă pacientul are sau nu nevoie de ajutor. Aplicaţia are o bază de date cu resurse, cu date de contact ale unor institute medicale, dar şi ale unor asociaţii, fundaţii şi grupuri de suport pentru bolnavii de cancer din fiecare judeţ, unde aceştia se pot adresa pentru a obţine ajutor. Printr-o apăsare de buton, putem ajuta sistemul medical, informaţiile ajungând automat la un psiholog sau într-o bază de date de la spitale. Este şi o cercetare în timp real. Aplicaţia poate fi folosită zilnic sau săptămânal", a menţionat Degi Csaba.

Degi a spus că această aplicaţie simplă se poate integra în practica oncologică, scopul final fiind să ajungă în sălile de aşteptare de la institutele oncologice din ţară.

"Ideal ar fi ca aceste institute să fie dotate cu tablete ieftine, iar pacienţii care aşteaptă să îşi evalueze rapid starea, iar când intră la cabinetul medicului oncolog acesta are toate datele la îndemână, să ştie care este starea psihică a pacientului. În funcţie de nivelul înregistrat, se acordă ajutor pacientului", a menţionat Degi.

Potrivit acestuia, la nivel naţional, există extrem de puţini psihologi în cadrul institutelor oncologice, astfel că nevoia unei astfel de aplicaţii este foarte mare.

Specialiştii UBB au început, în anul 2001, o cercetare despre nevoile psihologice ale bolnavilor de cancer din patru institute oncologice din România - Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi şi Oradea, fiind evaluaţi până acum peste 1.200 de pacienţi.

"În România, distresul oncologic nu este o prioritate, nu este tratat, este ceva auxiliar. Am constatat că procentul pacienţilor cu cancer care prezintă depresie clinică şi simptome de anxietate este uriaş şi este de peste 45. Dacă pacientului îi sunt ascunse informaţii legate de diagnostic, acesta este mai depresiv. Diagnosticul şi informaţia medicală sunt o putere pe care le dăm sau nu pacientului. Dacă nu le dăm, este mai grea lupta cu boala în sine", a afirmat Degi.

Aplicaţia ar putea fi îmbunătăţită în perioada următoare prin introducerea unui buton de panică.