Ce trucuri folosesc restaurantele fast-food pentru a ne face să mâncăm mai mult

Un studiu recent arată că epidemia obezităţii ar putea să fie o problemă mult mai serioasă decât se prevedea în trecut, din cauza faptului că oamenii de ştiinţă nu luau în calcul greutatea pe care o acumulăm odată cu vârsta, anunţă dailymail.co.uk. În 2008, peste 1,5 miliarde de oameni erau clasificaţi ca fiind supraponderali, iar în jur de 500 de milioane erau obezi. În Europa, rata obezităţii variază între 8% din populaţie în România şi 23% în Regatul Unit, în timp ce în Statele Unite ale Americii, în jur de 60% dintre persoane sunt supraponderale sau obeze, bolile asociate cu aceste probleme de greutate cauzând în jur de 300.000 de decese anual.

Oamenii de ştiinţă consideră că epidemia obezităţii la nivel global este cauzată, în primul rând, de alimentaţie şi, în ciuda tututor avertismentelor din partea specialiştilor, oamenii sunt convinşi de trucurile restaurantelor de tip fast-food să le consume produsele.

• Dieta vizuală

Un studiu realizat de Brian Wansink, de la Universitatea Illinois, a analizat legăturile dintre felul în care produsele sunt prezentate şi cantitatea pe care clienţii o mănâncă. "Pe lângă foame, oamenii decid să mănânce pentru că văd mâncarea, pentru aspectul social al mâncatului (ca să fie cu alte persoane), sau pur şi simplu pentru că nu au altceva de făcut", spune Wansik. Restaurantele încearcă să profite de acest lucru şi să atragă clienţii prin poziţionare şi prin felul în care sunt amenajate.

În primul rând, fast-food-urile sunt amplasate în zone aglomerate sau în centre comerciale, pentru ca oamenii să mănânce atunci când se duc undeva sau când fac cumpărături, chiar dacă nu le e foame. În al doilea rând, restaurantele folosesc imagini cu produsele lor, pentru a-i face pe potenţialii clienţi să creadă că le e foame. Pentru a profita de componenta socială a mâncatului, fast-food-urile au amplasat mese şi scaune, astfel că oamenii se pot întâlni, pot discuta, având astfel tendinţa să rămână mai mult şi să consume şi alte produse.

• Sunete şi mirosuri

Mirosul din restaurant poate să influenţeze cantitatea de mâncare consumată, prin îmbunătăţirea gustului. Fast-food-urile profită de acest lucru prin folosirea unor arome artificiale, dar şi prin faptul că obligă clienţii să stea la coadă, în loc să fie serviţi la masă. Astfel, persoanele din faţă vor trece cu produsele achiziţionate pe lângă ceilalţi, care vor vedea şi vor mirosi mâncarea, fiind predispuşi să comande mai mult.

Şi muzica are un efect important asupra cantităţii pe care o mâncăm. Studiile arată că melodiile lente, în surdină, încurajează clienţii să petreacă mai mult timp într-un anumit loc, astfel că aceştia au tendinţa să comande mai multe produse. Acesta este motivul pentru care restaurantele de tip fast-food folosesc în general muzică pop, în surdină, şi nu melodii dance sau techno.

• Comoditatea

Oamenii preferă comoditatea şi apreciază restaurantele fast-food pentru uşurinţa şi rapiditatea cu care poţi comanda şi mânca. Pentru a profita de acest lucru, fast-food-urile au deschis ghişee drive-through, unde mâncarea poate fi comandată fără ca cel care cumpără să părăsească măcar maşina. Din acelaşi motiv au fost introduse şi meniurile, clienţii având posibilitatea să cumpere un fel principal, o băutură şi un desert, rapid, comandând un singur lucru. Aceste tactici nu au rolul de a ajuta consumatorii, ci de a-i face să consume mai mult. Studiile arată că una dintre principalele influenţe asupra consumului de mâncare este exercitată de uşurinţa accesului. Aceasta se referă la efortul necesar pentru a obţine mâncare şi cât de uşor se poate mânca. Fast-food-urile sunt poziţionate perfect din acest punct de vedere, servind mâncarea foarte rapid şi într-un fel în care e uşor de consumat, învelită în hârtie, fără a necesita farfurii sau tacâmuri.

• Modificarea percepţiei asupra mărimii porţiilor

Meniurile sunt o altă tactică pusă la punct pentru a face clienţii să consume mai mult. În timp ce aceştia cred că economisesc bani, cumpără de fapt produse de care nu au nevoie şi pe care nu le-ar fi achiziţionat dacă nu erau incluse în preţul altora. Studiile arată că, dacă primesc mai multe produse la un preţ similar, oamenii au tendinţa să le mănânce, chiar dacă nu aveau de gând, iniţial. Spre exemplu, dacă primesc şi cartofi prăjiţi alături de un hamburger, cei mai mulţi vor mânca ambele produse, deşi s-ar fi săturat cu unul dintre ele. 

Felul în care porţiile sunt servite încurajează de asemenea consumul în exces. O găletuşă de bucăţele de pui, spre exemplu, va fi consumată în întregime, fiind considerată o singură porţie. Dar dacă aceeaşi cantitate de mâncare este împărţită în trei găletuşe, spre exemplu, clienţii sunt mult mai puţin predispuşi să o consume pe toată. "Studiile arată că oamenii mănâncă mai puţin dacă primesc mai multe porţii mici, decât dacă primesc o singură porţie mare. Acest fapt se poate datora punctelor de oprire, la trecerea de la o porţie la alta, când cei implicaţi trebuie să decidă dacă vor să continue sau nu", afirmă Wansink.

• Consumul în exces, noua normă

Restaurantele de tip fast-food îşi vând produsele într-o varietate de mărimi, dar sugerează clienţilor să aleagă varianta cea mai mare. Aşa cum am amintit mai sus, un client care cumpără o porţie mare va avea tendinţa să o consume, chiar dacă nu îi mai e foame. Astfel, fast-food-urile au făcut ca porţiile mari, "extra", să pară varianta obişnuită, normală, porţiile mici fiind pentru situaţii excepţionale.

"Pentru cei mai mulţi dintre indivizi este greu să determine cât de mult ar trebui să mănânce şi să bea, o monitorizare continuă şi atentă a lucrurilor pe care le consumăm fiind percepută ca o corvoadă. Astfel, oamenii se bazează pe porţii standard, pe norme, iar fast-food-urile au ridicat ştacheta foarte mult", spune Wansink.