China, mândră de "succesul total" al misiunii sale de aselenizare

China, ţara cu cea mai mare populaţie din lume, a reuşit, weekendul trecut, două realizări tehnologice majore, la doar câteva ore una de cealaltă - aselenizarea sondei Chang'e-3 şi debarcarea pe Lună a roverului Iepurele de jad.

Vehiculul cu şase roţi, care are o masă de 120 de kilograme, şi-a întins panourile solare în Golful curcubeului, o zonă lunară încă neexplorată, potrivit Administraţiei spaţiale chineze. Această zonă oferă condiţii favorabile în privinţa expunerii la Soare şi în privinţa posibilităţilor de comunicare cu Terra.

Roverul teleghidat, conceput pentru a rezista la diferenţe de temperatură de 300 de grade Celsius, a realizat o fotografie a modulului de aterizare al sondei Chang'e-3, fixat pe solul lunar cu patru suporturi telescopice.

Acest modul a reuşit să coboare, sâmbătă, pe satelitul natural al Terrei, după ce şi-a pornit, pentru a-şi încetini coborârea, motoarele cu propulsie inversată. Evenimentul a fost transmis la televiziunea chineză.

China a devenit astfel a treia ţară din lume şi prima ţară din Asia care a reuşit o aselenizare lentă. Sonda a debarcat pe lună roverul de explorare Iepurele de jad, care a devenit astfel funcţional.

Iepurele de jad va efectua analize ştiinţifice ale solului lunar şi observaţii prin telescop, trimiţând pe Terra imagini în 3D cu satelitul său natural. Roverul va fi operaţional timp de trei luni, perioadă în care se va deplasa cu o viteză maximă de 200 de metri pe oră.

China este, astfel, a treia ţară din lume, după Statele Unite şi Uniunea Sovietică, ce a reuşit o aselenizare lentă - ultima aselenizare a unei staţii spaţiale având loc în august 1976, în cadrul misiunii spaţiale sovietice Luna 24.

Salutând "succesul total" al misiunii Chang'e-3, întreaga presă oficială chineză a publicat luni primele fotografii realizate de roverul spaţial Iepurele de jad, în care se observă amprentele lăsate pe solul lunar de cele şase roţi ale vehiculului.

"Având în vedere creşterea rapidă a populaţiei mondiale şi epuizarea numeroaselor resurse (naturale, n.r.), progresele explorării spaţiale şi utilizarea paşnică a resurselor pe Lună sau Marte ar putea fi o opţiune pentru omenire", a declarat cotidianul China Daily, într-un editorial intitulat "Misiunea fantastică pe Lună".

Duminică, preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi prim-ministrul Li Keqiang s-au deplasat la Centrul de control spaţial din Beijing, unde a fost anunţat oficial "succesul total" al misiunii Chang'e-3.

Aselenizarea de sâmbătă face parte din program spaţial Chang'e, marcat deja de succesele realizate de sondele Chang'e-1 (lansată în octombrie 2007) şi Chang'e-2 (lansată în octombrie 2010), care au permis, după plasarea lor pe orbită, efectuarea unor observaţii detaliate asupra Lunii.

Agenţia de presă oficială China News a anunţat, pe de altă parte, lansarea misiunii Chang'e-5, care va avea loc în 2017, după lansarea misiunii Chang'e-4, programată deja pentru anul 2015.

China alocă multe miliarde de dolari misiunilor de cucerire a spaţiului, percepută ca un simbol al puterii de care dispune această ţară, dar şi al ambiţiilor Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere. În acest sens, China doreşte să devină prima ţară din Asia care va trimite un astronaut pe Lună, probabil după 2025.

Şi alte ţări din Asia au ambiţii spaţiale care vizează Luna, începând cu India, care a reuşit să plaseze pe Lună o sondă, pe 14 noiembrie 2008 - o premieră, de la lansarea programului spaţial indian (1963).