Compania SpaceX a reuşit să lanseze capsula Dragon, dar a eşuat în recuperarea lansatorului acesteia

"Racheta lansatoare a revenit pe platforma de pe mare, dar a coborât pe ea brutal pe ea şi s-a dezintegrat", a explicat Elon Musk, fondatorul şi patronul SpaceX, într-un mesaj publicat pe Twitter, citat de AFP.

"De această dată, nu vom fuma trabucuri pentru a sărbători, dar evoluţia de azi este încurajatoare pentru viitor", a adăugat el.

De asemenea, magnatul american menţionează că anumite dereglări ale echipamentelor de pe platforma marină construită de SpaceX lăsau deja să se înţeleagă faptul că amerizarea lentă a lansatorului avea doar 50% şanse de a fi realizată cu succes.

După separarea de corpul lansatorului, la trei minute după decolarea de la baza Cape Canaveral din Florida, la ora 09.47 GMT, primul etaj al rachetei şi-a pornit motoarele cu retropropulsie, pentru a efectua o amerizare lentă, controlată, şi pentru a coborî pe o barjă din Oceanul Atlantic.

Acel modul spaţial trebuia să amerizeze cu o precizie de 10 metri pe o platformă ce avea o lungime de 91 de metri şi o lăţime de 170 de metri, care plutea în Oceanul Atlantic, la o distanţă de 322 de kilometri de Cape Canaveral.

SpaceX subliniase anterior dificultatea acestei manevre.

Compania californiană lucrează de aproximativ doi ani la dezvoltarea unor tehnologii care vor permite recuperarea primului etaj al lansatorului ei spaţial, cu scopul de a reduce astfel costurile de lansare. Acest fapt ar bulversa sectorul lansărilor spaţiale, în care SpaceX întâmpină o concurenţă puternică din partea grupului european Arianespace.

În ciuda acestui semieşec, SpaceX a lansat cu succes capsula ei spaţială Dragon, care s-a desprins de al doilea etaj al lansatorului la circa nouă minute după decolare.

Această decolare, iniţial prevăzută pentru decembrie 2014, a fost amânată de două ori, din cauza unor anomalii tehnice. A doua amânare a avut loc marţi dimineaţă, cu un singur minut înainte de pornirea motoarelor lansatorului spaţial.

Lansarea operată de SpaceX a fost urmărită cu o atenţie deosebită, după explozia din octombrie 2014, la puţin timp după lansare, a rachetei Antares a companiei Orbital Sciences în cadrul unei misiuni de reaprovizionare a ISS.

Odată lansată, capsula Dragon s-a plasat pe orbită şi şi-a desfăcut cu succes cele două antene solare, începându-şi cursa de urmărire a ISS, cu care va trebui să se conecteze luni, în jurul orei 11.00 GMT.

Dragon transportă pe ISS o încărcătură de 2,2 tone, din care provizii pentru cei şase membri ai echipajului, diverse materiale şi echipamente pentru laboratoarele ştiinţifice de la bordul staţiei, o cameră IMAX şi mai multe piese de schimb.

De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

Aceasta este cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuată de SpaceX în numele agenţiei spaţiale americane (NASA), dintre cele 12 prevăzute în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.

NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.

Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

Printre dispozitivele ştiinţifice transportate de capsula Dragon se află şi un instrument care va măsura distribuţia norilor din atmosfera terestră.

Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.