DESCOPERIRE INEDITĂ: Paternitatea tardivă oferă avantaje. Cum îţi este afectată viaţa dacă ai un tată mai în vârstă

Structura genetică a spermei se modifică pe măsură ce bărbaţii înaintează în vârstă şi generează un cod ADN care favorizează longevitatea - o trăsătură transmisă bebeluşilor lor, informează bbc.co.uk.

Cercetătorii americani au descoperit această legătură după ce au analizat structura ADN a unui eşantion alcătuit din 1.779 de tineri adulţi.

Studiul lor a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Oamenii de ştiinţă cunosc de ceva vreme faptul că speranţa de viaţă este asociată cu lungimea unor structuri - telomeri - care se află la capetele cromozomilor ce alcătuiesc codul nostru genetic, ADN-ul. În general, o lungime mai mică a telomerilor echivalează cu o speranţă de viaţă mai mică.

Semănând cu capacele din plastic de la capetele şireturilor unui pantof, telomerii protejează capetele cromozomilor de uzură. Dar, în cele mai multe celule, ei se scurtează odată cu înaintarea în vârstă, până când celulele nu mai sunt capabile să îi reproducă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit însă faptul că în celulele spermatice telomerii devin mai lungi odată cu înaintarea în vârstă.

Ţinând cont de faptul că bărbaţii îşi transmit ADN-ul copiilor lor prin spermă, aceşti telomeri mai lungi pot fi moşteniţi de generaţia următoare.

Profesorul Dan Eisenberg şi colegii săi de la departamentul de Antropologie de la Northwestern University au studiat felul în care sunt moşteniţi telomerii pe un grup de tineri adulţi din Filipine.

Telomerii, măsuraţi din probele de sânge, erau mai lungi la voluntarii ai căror taţi erau în vârstă atunci când ei s-au născut.

Lungimea telomerilor a fost şi mai mare atunci când bunicul bebeluşilor pe linie paternă era la rândul său la o vârstă înaintată atunci când a devenit tată.

Deşi paternitatea tardivă influenţează riscul de avort spontan, oamenii de ştiinţă americani consideră că ea ar putea aduce beneficii pe termen lung pentru starea de sănătate.

Moştenirea pe cale genetică a unor telomeri mai lungi ar putea fi benefică pentru ţesuturi şi pentru funcţiile biologice care implică o creştere rapidă a celulelor - precum cele din sistemul imunitar, intestine şi piele.