Deşertul Sahara se deplasează spre nord. Grecia, Spania, Italia, România şi Bulgaria cele mai vulnerabile la deşertificare

Incendiile de vegetaţie au făcut ravagii săptămâna trecută în marea regiune Attica, care înconjoară Atena, distrugând case şi forţând locuitorii şi turiştii să se adăpostească, scrie Bloomberg.

Pe măsură ce clima se încălzeşte, căldura extremă şi incendiile devin tot mai frecvente şi distrug suprafeţe mari de păduri de pini şi plantaţii de măslini care înconjoară capitala. Regenerarea naturală a acestor zone este imposibilă, iar în lipsa unor măsuri procesul de deşertificare va începe.

Schimbările climatice, declanşate de emisiile de combustibili fosili, sporesc intensitatea şi durata valurilor de căldură din timpul verii în emisfera nordică, ceea ce ridică îngrijorarea că în curând zone întinse ale planetei ar putea deveni nelocuibile. În timp ce extinderea spre sud a Saharei este deja considerată un dezastru ecologic pentru ţări precum Sudan şi Ciad, marginea nordică a deşertului ameninţă acum Europa.

Grecia, Spania, Portugalia, Italia se numără printre ţările cele mai vulnerabile.

Dar nici ţara noastră şi Bulgaria nu sunt ferite. România şi Bulgaria sunt vulnerabile la deşertificare pe măsură ce temperaturile cresc şi precipitaţiile scad, alimentând incendiile de vegetaţie. Se preconizează că această tendinţă va continua pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să încălzească planeta.

Multe zone din sudul Olteniei deja au înregistrat semnale îngrijorătoare.

Impactul este mai extrem în Mediterana, o regiune deja semi-aridă care se încălzeşte cu 20% mai repede decât media globală, potrivit Programului ONU pentru Mediu.

Grecia este deosebit de vulnerabilă la schimbările climatice, cu o scădere a precipitaţiilor în întreaga ţară şi cu o creştere a nivelului de sare pe solul său, fenomen care accelerează deşertificarea.