Endeavour a fost lansată cu succes în ultima misiune în spaţiu - VIDEO, FOTO

Endeavour, cea mai "tânără" dintre navetele americane, a decolat la ora 12.56 GMT (8.56 ora locală), la debutul unei ferestre de lansare de cinci minute, de pe rampa 39A de la Centrul spaţial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral, pentru cea de-a 25-a ei misiune spaţială, care va fi şi ultima, în 19 ani de serviciu în slujba NASA.

Cele două rachete purtătoare, care asigură 80% din forţa necesară pe parcursul ascensiunii până când naveta ajunge pe orbită, s-au separat aşa cum era prevăzut la două minute de la decolare şi au căzut în Oceanul Atlantic, de unde vor fi recuperate şi reutilizate.

După separarea de rachetele purtătoare, Endeavour depinde exclusiv de cele trei motoare criogenice ale sale pentru a atinge orbita terestră, la o altitudine de 225 de kilometri.

Naveta Endeavour a ajuns pe orbita terestră la opt minute şi jumătate de la decolare. Cu puţin timp înainte, rezervorul extern s-a desprins de navetă pentru a cădea şi se dezintegra în atmosferă. Endeavour a avut în primele minute o viteză de 5.800 de kilometri/ oră şi a accelerat apoi pentru a ajunge la o viteză de 28.330 kilometri/ oră în momentul plasării pe orbită, înainte cele trei motoare criogenice ale sale să-şi fi epuizat carburantul alcătuit din hidrogen şi oxigen lichid.

După ce a ajuns pe orbita de 225 de kilometri deasupra Terrei, Endeavour va începe cursa ei de urmărire pentru a se conecta cu ISS, o manevră care va avea loc joi, la ora 10.15 GMT.

Printre cei şase astronauţi ai echipajului se află şi italianul Roberto Vittori de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

În timpul acestei misiuni de 16 zile, dintre care cel puţin 10 zile le va petrece conectată la ISS, Endeavour şi echipajul ei vor transporta pe Staţia Spaţială Internaţională spectrometrul magnetic Alpha 2, un modul experimental de fizică fundamentală, construit cu scopul de a descifra unele dintre cele mai mari mistere ale universului, precum existenţa antimateriei sau natura materiei negre, invizibile. Această materie formează circa 25% din masa universului. Este pentru prima oară când un spectrometru magnetic va fi trimis în spaţiu.

Spectrometrul (AMS) este rodul unei colaborări internaţionale, sub coordonarea profesorului Samuel Ting de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), laureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 1976 şi iniţiator al acestui proiect ştiinţific ce va fi transportat de naveta Endeavour.

Circa 60 de laboratoare din 16 ţări participă la acest proiect, principalele contribuţii fiind aduse de Statele Unite ale Americii, Europa (Germania, Spania, Finlanda, Franţa, Olanda, Italia, Portugalia, Elveţia), China şi Taiwan.

Pe lângă AMS, naveta Endeavour va transporta modulul Express Logistic Carrier (ELC), care va fi ataşat permanent la ISS.

Iniţial prevăzută pentru 29 aprilie, decolarea către ISS a navetei Endeavour a fost amânată cu doar trei ore şi jumătate înainte de lansare, din cauza unei defecţiuni electrice.

Problemele tehnice care au determinat amânarea lansării navetei Endeavour vor întârzia lansarea unei alte navete americane, Atlantis, ce era prevăzută pentru 28 iunie. NASA, care nu a anunţat încă o dată exactă, consideră că Atlantis ar putea fi lansată în a doua săptămână din luna iulie.

Endeavour a fost lansată pentru prima oară în mai 1992 şi a fost construită pentru a înlocui naveta Challenger, distrusă în catastrofa din 1986.

NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule spaţiale, capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Agenţia spaţială rusă facturează NASA cu peste 50 de milioane de dolari pentru fiecare loc de la bordul capsulelor Soyuz. La bordul unei capsule Soyuz se pot îmbarca maximum trei astronauţi.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.