Evenimentele stresante pot duce la apariţia sindromului inimii frânte. Ce modificări apar în organism

Sindromul apare atunci când muşchiul inimii devine brusc slăbit şi ventriculul stâng al inimii îşi schimbă forma. Oamenii de ştiinţă au fost uimiţi de declanşatorii biologici ai sindromului Takotsubo, pe care l-au legat de microARN -16 şi -26a care reglează modul în care genele sunt decodificate şi activate în perioadele stresante, potrivit Daily Mail.

Aceste molecule sunt legate de depresie, anxietate şi stres, sugerând că suferinţa pe termen lung, urmată de un şoc dramatic, ar putea declanşa sindromul. Studiul a fost publicat în revista Cardiovascular Research.

Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unui atac de cord şi includ dureri în piept, respiraţie greoaie, care pot duce în cele din urmă la oprirea inimii.

Studiu. Un nou test de sânge detectează Alzheimerul și evaluează evoluția bolii

Virusolog: Rujeola poate cauza daune permanente sistemului imunitar și creierului

Afecţiunea, care a fost identificată pentru prima dată în Japonia în 1990, afectează aproximativ 2.500 de persoane în Marea Britanie în fiecare an, în principal femeile aflate în post-menopauză.

Profesorul principal Sian Harding, de la Imperial College din Londra, a spus: „Sindromul Takotsubo este o afecţiune gravă, dar până acum modul în care apare a rămas un mister. Nu înţelegem de ce unii oameni răspund în acest fel la un şoc emoţional brusc, în timp ce mulţi nu. Acest studiu confirmă faptul că stresul anterior şi microARN-urile asociate acestuia pot predispune o persoană la dezvoltarea sindromului Takotsubo în situaţii de stres viitoare. Stresul vine sub multe forme şi avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege aceste procese cronice de stres”.

Profesorul Metin Avkiran, director medical asociat la British Heart Foundation, a declarat: „Sindromul Takotsubo este o problemă cardiacă bruscă şi potenţial catastrofală, dar cunoştinţele noastre despre cauzele sale rămân limitate. Ca atare, este vital să aflăm mai multe despre această afecţiune neglijată şi să dezvoltăm noi modalităţi de prevenire şi tratare a acesteia. Această cercetare nu este doar un pas crucial către o mai bună înţelegere a acestei boli misterioase, dar ar putea oferi şi noi modalităţi de identificare şi tratare a celor cu risc de Takotsubo. Acum avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a determina dacă medicamentele care blochează aceste microARN-uri ar putea fi cheia pentru evitarea sindromului inimii frânte”.