Genomul unui etiopian din Antichitate a oferit informaţii preţioase despre originea oamenilor

Bărbatul, supranumit "Mota", a devenit primul african din Antichitate al cărui genom a fost secvenţiat, dezvăluindu-şi astfel întregul profil genetic, au anunţat oamenii de ştiinţă, joi. Până la acest studiu, eforturile de secvenţiere a genomului oamenilor din timpuri străvechi s-au concentrat pe ADN-ul extras din rămăşiţe umane descoperite în regiuni mai reci şi mai uscate, care au tendinţa de a conserva mai bine codul genetic.

Peştera, situată la o altitudine de 1.963 de metri deasupra nivelului mării, în regiunea muntoasă Gamo din Etiopia, a fost descoperită în 2011, a dezvăluit Andrea Manica, profesor de genetică la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

În acea peşteră, cercetătorii au găsit scheletul unui bărbat adult, care ar fi putut fi înfăşurat într-o bucată de pânză în momentul înhumării, alături de unelte din piatră. "Mota" a trăit într-o comunitate de vânători-culegători, a precizat Matthew Curtis, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) şi Ventura College.

ADN-ul a fost extras din osul petros, o regiune densă din craniu, excelentă în conservarea ADN-ului în cazul mostrelor osoase străvechi, a explicat Eppie Jones, profesor de genetică la Trinity College din Dublin.

"Mota" avea o piele de culoare închisă, ochi căprui şi prezenta mai multe adaptări genetice pentru traiul la altitudini mari.

"«Mota» este foarte asemănător din punct de vedere genetic cu actualii locuitori din regiunile muntoase din Etiopia şi din estul Africii", a spus Andrea Manica.

El nu prezintă urmele unei ascendenţe eurasiatice, permiţându-le astfel cercetătorilor să îi folosească genomul pentru a înţelege mai bine componenta genetică eurasiatică prezentă în ADN-ul africanilor moderni. Cu ajutorul genomului lui «Mota», savanţii au descoperit că o migraţie de proporţii din Vestul Africii spre Africa a avut loc în urmă cu 3.500 - 4.000 de ani, a explicat Marcos Gallego Llorente, profesor de genetică la Universitatea Cambridge.

Acea migraţie antică din Orientul Apropiat şi Cornul Abundenţei, regiuni care corespund actualelor teritorii ocupate de Irak, Turcia, Iran şi Siria, au remodelat harta genetică a continentului african.

Comparând acel genom străvechi cu ADN-ul prelevat de la africani moderni, cercetătorii au arătat că localnicii care trăiesc în zilele noastre în Africa de Est au 45% origini eurasiatice, provenind din acea migraţie, şi că populaţiile din toate colţurile Africii au cel puţin 6% din genom ce provine din migraţia eurasiatică.

Eurasiaticii din Antichitate erau strâns înrudiţi cu oamenii care au introdus agricultura în Europa în urmă cu 8.000 de ani, a precizat Gallego Llorente. Agricultura era deja practicată în Cornul Africii atunci când au ajuns acolo, dar acei oameni au adus în regiune noi culturi şi noi specii de animale.

Studiul a fost publicat în revista Science.