Homo naledi, un strămoş al omului, prezenta un grad ridicat de dexteritate în folosirea uneltelor

Homo naledi, un strămoş al omului, ale cărui rămăşiţe fosilizate au fost descoperite recent într-o peşteră din Africa de Sud, prezenta un grad ridicat de dexteritate în folosirea uneltelor şi mergea în poziţie bipedă, potrivit unor cercetători care au analizat fosilele bine conservate ale acestuia.

Urmărește
518 afișări
Imaginea articolului Homo naledi, un strămoş al omului, prezenta un grad ridicat de dexteritate în folosirea uneltelor

Homo naledi, un strămoş al omului, prezenta un grad ridicat de dexteritate în folosirea uneltelor (Imagine: National Geographic)

Anatomia mâinilor şi a picioarelor lui Homo naledi are multe caracteristici în comun cu specia noastră, dar prezintă totuşi şi trăsături primitive, care erau folositoare în momentul în care acei hominizi trebuiau să urce în copaci, au anunţat, joi, autorii acestui studiu, citaţi de Reuters.

Oamenii de ştiinţă au anunţat, la începutul lunii septembrie, că au descoperit rămăşiţe fosilizate provenind de la 15 hominizi dintr-o specie necunoscută, într-o peşteră din nord-vestul oraşului sud-african Johannesburg. Studiul, ale cărui rezultate au fost prezentate joi, a dezvăluit informaţii preţioase despre această specie, care oferă la rândul lor câteva indicii de mare valoare despre evoluţia speciei umane.

Tracy Kivell, paleoantropolog la Universitatea Kent din Marea Britanie, spune că Homo naledi avea "o mână specializată, ce permitea o manipulare fină, dar în acelaşi timp puternică". Oasele încheieturii mânii sale şi degetul mare prezintă elemente comune cu cele ale omului modern şi ale omului de Neanderthal. Ele indică, totodată, faptul că Homo naledi avea o strângere de mână puternică şi deţinea abilitatea de a folosi unele din piatră.

Degetele sale puternic îndoite, spre deosebire de oasele drepte ale omului modern şi ale omului de Neanderthal, sugerează în acelaşi timp că Homo naledi îşi folosea cu regularitate mâinile pentru a se căţăra în copaci.

Picioarele sale erau în mare parte la fel ca ale omului modern, în special la nivelul articulaţiei gleznei. Alte asemănări: raportul distanţei de la gleznă la degetele piciorului, iar degetul mare de la piciorul lui Homo naledi nu era capabil să apuce obiecte.

Jeremy DeSilva, antropolog la Dartmouth College, spune că Homo naledi era bine adaptat pentru mersul pe jos pe distanţe mari şi putea, probabil, să şi alerge. "Picioarele sale erau lungi, genunchii la fel ca ai noştri, iar tălpile sale sunt umanoide. Homo naledi mergea pe jos, în poziţie bipedă, la fel ca noi", a spus profesorul DeSilva.

Piciorul acestui strămoş al omului prezenta totuşi şi câteva trăsături primitive: o talpă mai plată, degete îndoite şi un călcâi mai puţin robust decât al omului modern.

Cercetătorii care au descoperit acele fosile spun că Homo naledi a fost unul dintre cei mai vechi membri ai genului Homo, din care face parte şi omul modern (Homo sapiens). Vârsta fosilelor nu a fost deocamdată stabilită cu certitudine.

Studiul a fost publicat joi în revista Nature Communications.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici