Încălcarea anumitor legi poate fi un simptom al demenţei

Profesorul Georges Naasan, de la departamentul de neurologie al Universităţii California din San Francisco, a declarat că există o categorie de persoane, în special oameni în vârstă care comit pentru prima dată o infracţiune, care ar putea suferi de o boală neurodegenerativă, maladie care stă în spatele comportamentului lor infracţional.

Naasan şi colegii săi au analizat fişele medicale a 2.397 de pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer şi alte tipuri de demenţă între 1999 şi 2012. Cercetătorii au căutat în dosarele pacienţilor referirile la comportamentul infracţional, folosind termeni cheie precum "arestare", "furt din magazine", "conducere sub influenţa alcoolului sau drogurilor" şi "violenţă", şi au găsit informaţii de acest tip în cazul a 204 pacienţi, adică 8,5% dintre membrii grupului analizat.

Comportamentele acestor pacienţi erau de cele mai multe ori mai degrabă un semn prematur de demenţă frontotemporală (maladia Pick, n.r) sau de afazie primară progresivă, un tip de demenţă care afectează capacităţile lingvistice ale pacientului, decât un simptom al instalării maladiei Alzheimer.

Dintre pacienţii care au avut probleme cu legea, 64 sufereau de maladia Pick, 24 erau bolnavi de afazie primară progresivă, 42 prezentau Alzheimer, iar restul sufereau de alte forme de demenţă.

Pacienţii cu demenţă frontotemporală sau afazie tindeau să fie mai tineri, cu vârste cuprinse, în medie, între 59 şi 63 de ani, comparativ cu bolnavii de Alzheimer, care aveau, în medie, 71 de ani, în perioada în care medicii au efectuat cercetarea referitoare la comportamentul infracţional.

Peste 6,4% dintre subiecţii din "grupul criminal" care sufereau de demenţă frontotemporală au avut episoade de violenţă fizică şi verbală în timpul bolii, comparativ cu 3,4% dintre cei cu afazie şi 2% dintre cei cu Alzheimer, potrivit studiului publicat în revista JAMA Neurology.

În cazul a 4% dintre pacienţii cu demenţă frontotemporală, violenţa a fost unul dintre primele simptome ale bolii neurologice.

Bărbaţii prezentau o apetenţă mai mare de a face avansuri sexuale altor persoane şi de a urina în public, comparativ cu femeile.

Potrivit lui Naasan, dacă pacienţii au avut în familie cazuri de boli neurodegenerative, ar putea fi posibilă găsirea unei legături între comportamentul infracţional şi o problemă cerebrală.

"Totuşi, cele mai multe dintre aceste maladii sunt «sporadice», adică apar fără a avea la bază o cauză genetică identificabilă, iar instalarea lor este greu de prezis. În general, depistarea prococe a unei schimbări de comportament, o deviere de la ceea ce era considerat «normal» în cazul unui anumit individ, ar trebui să ducă la o evaluare medicală preventivă care să caute posibilele cauze cerebrale", a spus Naasan.

Primele semne de demenţă frontotemporală pot include schimbări de personalitate, precum dezinhibare, lipsă de empatie, apatie, comportament obsesiv-compulsiv, potrivit cercetătorului.

"Uneori este greu să înţelegem conceptul că o zonă anume a creierului nostru nu funcţionează corespunzător, ducând la comportamente care pot varia de la tulburător la detaşat, până la infracţional", a mai spus medicul Naasan.

Familia şi prietenii pot interpreta cu uşurinţă drept atacuri personale aceste schimbări de comportament, dar ar trebui să înţeleagă că acestea ar putea fi primul simptom al unei maladii şi ar trebui să ceară un control medical, a spus profesorul american.

"Comportamentul amoral constatat în cazul maladiilor din gama demenţei frontotemporale apare medicului evaluator ca fiind alegerea asumată a pacientului, aceşti indivizi apar ca egoişti şi temperamentali, fără a le păsa de îngrijorările familiei", a spus Adonis Sfera, psihiatru la Patton State Hospital din districtul Orange, California, care nu a participat la efectuarea cercetării.

"În condiţiile în care comportamentul lor pare a avea de-a face cu o boală mintală, unii dintre aceşti oameni ajung să fie internaţi în spitale psihiatrice, în timp ce alţii sunt inchişi sau plasaţi în azile psihiatrice după ce sunt diagnosticaţi cu o tulburare de personalitate antisocială" a declarat Sfera pentru Reuters.

Potrivit lui Naasan, este dificil de evaluat câte infracţiuni sunt rezultatul unor astfel de cauze medicale. Cercetătorii nu au analizat şi cazierele judiciare, astfel că nu pot spune care este proporţia de oameni care comit infracţiuni din cauza unei boli neurodegenerative, raportată la numărul total de autori de infracţiuni.

Personalul din sistemele de sănătate nu este foarte familiarizat cu demenţa frontotemporală şi diagnostichează greşit multe cazuri ca fiind tulburare bipolară sau schizofrenie cu instalare târzie, potrivit cercetătorului american.

Bolile din gama demenţei frontotemporale pot fi diagnosticate cu exactitate cu ajutorul tomografului cu emisie de pozitroni şi al testelor neuropsihologice, "dar numai dacă ne gândim că ar putea fi vorba despre aceste boli", a spus Georges Naasan.