Lansatorul de 415 tone a decolat imediat după ora locală 16.00 (12.30, ora României) de la baza Sriharikota, în statul Andhra Pradesh (sud), cu scopul de a amplasa pe orbită un satelit de comunicaţii, a anunţat Organizaţia Indiană pentru Cercetare Spaţială (ISRO).
Motoarele criogenice funcţionează cu hidrogen şi oxigen lichid, la temperaturi foarte scăzute, a căror combustie produce vapori de apă.
Această tehnologie complexă permite propulsarea unor sateliţi grei la o distanţă mai mare de suprafaţa terestră, şi anume de aproximativ 36.000 de kilometri.
Cercetătorii de la ISRO au avut nevoie de aproape 20 de ani pentru a dezvolta motoare criogenice, după ce au eşuat, în 1992, să importe această tehnologie din Rusia, din cauza opoziţiei Statelor Unite.
Primele lansări s-au soldat cu eşecuri. În 2010, o rachetă s-a prăbuşit în mare, după decolare.
Aceste motoare au fost dezvoltate cu succes în doar cinci ţări, şi anume Rusia, Franţa, Japonia, China şi Statele Unite.
În noiembrie, o rachetă cu rază lungă de acţiune „made in India” a decolat având la bord o sondă care urmează să călătorească spre Marte. Racheta a părăsit, în decembrie, orbita terstră şi şi-a început periplul spre această planetă.
În cazul unui succes, India va deveni prima ţară din Asia care va atinge „Planeta Roşie”.