Institutul Geologic: Nu sunt indicii privind recrudescenţa activităţii vulcanice în Muntele Ciomatu

"Nu există indicii geologice care să vorbească despre o recrudescenţă a activităţii vulcanice în zona Muntelui Ciomatu", a declarat dr. Rodica Tiţă, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Geologie/ Institutul Geologic al României, la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit unui studiu realizat de o echipă de vulcanologi de la Academia de Ştiinţe din Ungaria şi de la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta (ELTE), masivul vulcanic Ciomatu din Munţii Harghitei are potenţialul de a se reactiva, în ciuda faptului că este stins de peste 30.000 de ani.

Szabolcs Harangi, coordonatorul echipei de cercetători maghiari, a declarat, luni, pentru televiziunea publică M1 că a dezvoltat alături de colegii săi o nouă metodă de analiză a camerelor magmatice. Cercetătorii maghiari au studiat, de asemenea, câteva metode de previzionare a activităţii vulcanice, conform afirmaţiilor lui Szabolcs Harangi, preluate şi de agenţia maghiară de presă MTI.

Vulcanul Ciomatu a erupt pentru ultima oară în urmă cu aproximativ 32.000 de ani şi nu prezintă semne de reactivare. Totuşi, această posibilitate există în continuare, precizează autorii studiului.

Studiul savanţilor maghiari va fi prezentat pe larg într-un articol ce va fi publicat în Journal of Volcanology and Geothermal Research în toamna acestui an.

Metodele lor de analiză şi previziune pot fi aplicate şi în cazul altor vulcani stinşi, care există în număr mare în lumea întreagă.

Masivul Ciomatu - Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural şi poziţional din grupa Munţilor Harghitei. Reprezintă cea mai recentă structură a acestora şi aparţine de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, care are o înălţime de 1.301 metri.

În interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş - o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic.