Iuri Gagarin devenea în urmă cu 50 de ani primul om care a ajuns în spaţiu

Iuri Gagarin, decedat în 1968, este unul dintre puţinii eroi naţionali ruşi a căror imagine nu a avut de suferit după prăbuşirea URSS, la sfârşitul anului 1991, şi a rămas până în zilele noastre, pentru ruşi, "cea mai atractivă personalitate a secolului al XX-lea", potrivit sondajelor.

În continuare celebru în Rusia, la 50 de ani după ce a devenit primul om ajuns în spaţiu, Iuri Gagarin a fost ales în anii '60 de către puterea de la Moscova pentru a întruchipa "noul om sovietic", în principal datorită originilor sale modeste.

Originea lui ţărănească - tatăl era tâmplar, iar mama era casnică - a fost un atu în candidatura sa pentru a deveni primul om ajuns în spaţiu, în faţa celei a principalului său rival, Gherman Titov, provenind dintr-o familie de învăţători, dar care a fost "prejudiciat" de prenumele său, ce avea o consonanţă germanică, potrivit biografilor ruşi.

Născut în martie 1934, într-un sat din apropiere de Smolensk, după o copilărie dificilă, marcată de război şi de ocupaţia nazistă, Gagarin s-a pregătit iniţial pentru a deveni muncitor metalurgist.

"Parcursul lui semăna cu cel al câtorva milioane dintre concetăţenii săi", a declarat Lev Danilkin, autorul unei biografii a celebrului cosmonaut sovietic, lansată săptămâna trecută.

Pasionat de aviaţie, tânărul Gagarin a fost recrutat într-o şcoală militară din Orenburg şi a pilotat pentru prima oară un avion în anul 1955.

Într-o zi de toamnă, în 1959, când o comisie specială a selecţionat câţiva voluntari pentru a pilota "un nou tip de avion", statura lui modestă - Gagarin avea o înălţime de circa 160 de centimetri - i-a fost favorabilă. Douăzeci de candidaţi au început un program special de antrenament timp de un an, într-un centru secret din Moscova. Pe parcurs, dintre ei au rămas doar 12, iar apoi doar şase - printre care se afla şi Gagarin.

El întruchipa arhetipul noului cetăţean rus, atât de promovat de propaganda sovietică.

Iuri Gagarin şi-a atras simpatia colegilor şi mai ales pe cea a constructorului Serghei Korolev, considerat părintele astronauticii sovietice.

În 1961, Gagarin a fost desemnat pentru a efectua primul zbor al unui om în spaţiu, programat a avea loc pe 12 aprilie. Pe atunci, Gagarin avea 27 de ani şi era căsătorit cu Valentina, o infirmieră care tocmai o născuse pe a doua fiică a cuplului. Misiunea lui era periculoasă: dintre cei 48 de câini trimişi de URSS în spaţiu, 20 pieriseră.

Primit cu triumf în lumea întreagă, Gagarin a îndeplinit la perfecţie şi cea de-a doua lui misiune, afişând, potrivit mărturiilor vremii, o simplitate dezarmantă. Astfel, cu ocazia unui dineu oficial, cosmonautul rus a cucerit-o pe regina Marii Britanii, mărturisindu-i, zâmbind, că nu ştia ce furculiţă trebuia să aleagă.

Gagarin a fost însă mai mult decât atât: eroul naţional, căruia i-au fost promise toate privilegiile, petrecea ore întregi la telefon pentru a obţine anumite medicamente, un loc într-un spital sau bilete la celebrul teatru Balşoi din Moscova, pentru numeroşii lui prieteni.

La 50 de ani de la zborul lui istoric, Gagarin întruchipează în zilele noastre "atât un produs kitsch al propagandei sovietice", cât şi un erou romantic dintr-o epocă revolută, afirmă biograful său.

El îşi dorea să ajungă pe Lună, însă destinul a decis altceva.

Fiind mult prea valoros pentru autorităţile sovietice, lui Gagarin i s-a interzis mult timp să mai piloteze, însă el a obţinut în cele din urmă autorizaţia necesară.

Pe 27 martie 1968, la comanda unui mic avion de antrenament, Gagarin s-a prăbuşit la nord-est de Moscova, în circumstanţe rămase neelucidate, dosarul accidentului său fiind clasat cu eticheta "secret de stat".

Rusia a dezvăluit, vineri, după 43 de ani, concluziile, rămase "secret de stat" până în zilele noastre, formulate de comisia care a anchetat moartea cosmonautului Iuri Gagarin, decedat în 1968 la bordul unui MIG sovietic - o eroare de pilotaj, comisă de acest erou naţional pentru a evita o sondă atmosferică.

Iuri Gagarin în spaţiu: o victorie pentru URSS în plin război rece

Primul zbor al unui om în spaţiu, realizat de Iuri Gagarin în 1961, le-a permis conducătorilor sovietici, în plin război rece, să afirme superioritatea sistemului comunist asupra principalului său adversar, Statele Unite ale Americii.

Pe 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin devenea primul om care a zburat în spaţiu, efectuând o rotaţie în jurul Terrei într-o oră şi 48 de minute, la o altitudine care a variat între 175 de kilometri şi 380 de kilometri.

Cucerirea spaţiului reprezenta pe atunci un teren major de înfruntare ideologică între cele două mari puteri mondiale, iar numărul unu sovietic, Nikita Hruşciov, nu a ezitat să exploateze acest triumf.

"Primul om care a ajuns în spaţiu este un sovietic, un cetăţean al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (...). În această performanţă au fost întruchipate geniul poporului sovietic şi forţa atotputernică a socialismului", se afirma în comunicatul oficial emis de Kremlin.

"Această nouă eră în dezvoltarea omenirii a fost deschisă de către ţara noastră, ţara socialismului triumfător", subliniau liderii sovietici.

Ironizată în Occident pentru incapacitatea ei de a fabrica, corect, produse de primă necesitate, URSS şi-a luat astfel revanşa într-un domeniu tehnologic de vârf , intrinsec asociat industriei militare.

Reuşita lui Gagarin a avut un impact considerabil: cucerirea spaţiului îi făcea pe oameni să viseze, iar URSS a dovedit lumii întregi supremaţia ei tehnică faţă de Statele Unite în acest domeniu.

Această supremaţie a venit ca o confirmare a faptului că tot sovieticii au fost aceia care, cu patru ani mai devreme, au lansat pe orbită primul satelit, Sputnik 1, şi au trimis-o în spaţiu pe căţeluşa Laika, a cărei misiune le-a permis specialiştilor ruşi să pregătească o misiune spaţială având la bord un echipaj uman.

În contextul războiului rece şi al înfruntării dintre cele două blocuri, Gagarin a devenit un atu major al propagandei sovietice: la câteva săptămâni de la zborul său istoric, cosmonautul rus a început un turneu mondial care a durat aproape doi ani.

Gagarin a vizitat zeci de ţări, s-a întâlnit cu mii de oameni şi a fost primit peste tot ca un adevărat erou. Mulţimea îl aclama pe acest fiu de tâmplar crescut într-o fermă colectivă, simbol al reuşitei sistemului sovietic.

A fost o adevărată binefacere pentru URSS, a cărei imagine era pe atunci serios afectată, mai întâi în august 1961, prin ridicarea zidului Berlinului de către regimul comunist est-german, iar apoi în octombrie 1962, prin criza rachetelor sovietice din Cuba, care a adus omenirea în pragul unui nou război.

În timp ce URSS îşi savura triumful, americanii păreau depăşiţi din punct de vedere tehnologic.

Un prim zbor american cu echipaj uman, un zbor suborbital de 15 minute, a avut loc la 5 mai 1961, însă acest eveniment nu se putea compara cu succesul istoric repurtat de Moscova. Primul zbor orbital american, comparabil cu cel realizat de Gagarin, a avut loc abia pe data de 20 februarie 1962.