"Materialul imposibil", creat de cercetătorii suedezi. Ce record mondial deţine şi ce întrebuinţări ar putea avea

Upsalite, un material complet nou care ar putea avea numeroase întrebuinţări, supranumit "materialul imposibil", a fost creat de cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia.

Urmărește
1428 afișări
Imaginea articolului "Materialul imposibil", creat de cercetătorii suedezi. Ce record mondial deţine şi ce întrebuinţări ar putea avea

"Materialul imposibil", creat de cercetătorii suedezi. Ce record mondial deţine şi ce întrebuinţări ar putea avea (Imagine: Huffington Post)

Acest nou tip de carbonat de magneziu, deşi nu are un aspect spectaculos, a fost denumit "materialul imposibil" de cercetătorii suedezi, informează huffingtonpost.com.

Denumit "Upsalite", acest material extrem de poros deţine noul record mondial în privinţa suprafeţei exterioare şi a capacităţii de absorbţie a apei, potrivit comunicatului emis de Universitatea Uppsala. Oamenii de ştiinţă consideră că noul material ar putea avea numeroase întrebuinţări şi aplicaţii, precum controlarea umidităţii în procesele utilizate de industria electronică şi cea farmaceutică şi absorbţia toxinelor după producerea unor catastrofe chimice.

"În ciuda celor spuse de peste 100 de ani în literatura ştiinţifică, am descoperit că acest tip de carbonat de magneziu amorf poate fi obţinut printr-un proces foarte simplu, la o temperatură joasă", a declarat coautorul studiului, Johan Gomez de la Torre, procesor de nanotehnologie şi materiale funcţionale la universitatea suedeză.

Savanţii au reuşit să obţină "upsalite" în 2011 prin barbotarea dioxidului de carbon într-o soluţie conţinând alcool. A fost însă nevoie de încă un an de analize şi de reajustări fine pentru a se asigura că au creat "materialul imposibil".

"Upsalite" are cea mai mare suprafaţă măsurată pentru un carbonat metalic de origine terestră, potrivit universităţii suedeze. În plus, materialul are în structura sa numeroşi pori cu diametre care măsoară mai puţin de 10 nanometri.

Studiul, la care a colaborat şi cercetătoarea Maria Stromme, a apărut în publicaţia ştiinţifică PLOS ONE.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici