Naveta Discovery, lansată cu succes către ISS - GALERIE FOTO

Cu puţin timp înainte ca Discovery să ajungă pe orbită, rezervorul extern s-a desprins de navetă şi a reintrat în atmosfera terestră, unde s-a dezintegrat.

Naveta Discovery a fost lansată aşa cum a fost prevăzut la ora 10.21 GMT de la Centrul Spaţial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral din Florida.

GALERIE FOTO

Cele două rachete purtătoare, care asigură 80% din puterea de propulsie în timpul primelor două minute de ascensiune s-au separat de corpul navetei, aşa cum era prevăzut, şi au căzut în Oceanul Atlantic, de unde vor fi recuperate.

Discovery avea în acel moment o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului şi a atins viteza de 26.000 de kilometri/ oră pentru a ajunge pe orbită.

După plasarea pe orbită, la o altitudine de 225 de kilometri deasupra Terrei, Discovery se va lansa într-o cursă de urmărire cu ISS, la care trebuie să se conecteze în cursul zilei de miercuri. ISS se află la o altitudine de 343 de kilometri.

Duminică, o capsulă Soyuz, având la bord doi cosmonauţi ruşi şi o astronaută americană, s-a conectat cu Staţia Spaţială Internaţională.

Principalul obiectiv al misiunii spaţiale de 13 zile efectuată de echipajul navetei Discovery constă în livrarea la bordul ISS a opt tone de provizii, materiale şi utilaje. Printre acestea se află cuşete suplimentare pentru cei şase ocupanţi ai ISS şi câteva dulapuri special construite pentru experimentele ştiinţifice efectuate la bordul staţiei.

Discovery va aduce şi un congelator suplimentar pentru păstrarea eşantioanelor prelevate în timpul experienţelor efectuate în spaţiu şi un rezervor de amoniac pentru sistemul de răcire al ISS, ca şi un aparat pentru exerciţii fizice care permite măsurarea forţei musculare.

Cea mai mare parte dintre aceste echipamente şi provizii vor fi depozitate în modulul presurizat Leonardo, de construcţie italiană, aflat în cala navetei Discovery.

Trei ieşiri pe orbită de câte şase ore şi jumătate fiecare, vor fi realizate de echipe de câte doi astronauţi de pe Discovery. Unul dintre scopurile principale ale acestei misiuni este înlocuirea unui rezervor gol de amoniac, instalat la exteriorul staţiei.

După misiunea Discovery, NASA mai are la dispoziţie doar trei zboruri înainte de retragerea din circulaţie a flotei sale spaţiale, eveniment prevăzut pentru septembrie 2010, care marchează sfârşitul acestui program spaţial şi, totodată, data la care asamblarea ISS va fi finalizată.

Misiunea Discovery are loc într-un moment marcat de o puternică incertitudine pentru NASA, ale cărei obiective de explorare a spaţiului cu echipaje umane, dincolo de orbita terestră, au primit o grea lovitură după ce preşedintele american Barack Obama a decis renunţarea, din motive financiare, la programul spaţial Constellation, care prevedea trimiterea unor austronauţi americani pe Lună în jurul anului 2020, urmată de o misiune spaţială către planeta Marte, cu echipaj uman la bord.

Preşedintele Obama a decis, însă, prelungirea duratei de funcţionare a ISS până în 2020 şi încurajarea serviciilor de transport spaţiale private, la care NASA ar putea să apeleze pentru a-şi trimite astronauţii pe ISS. Până atunci, Statele Unite depind în întregime, din 2010, de vehiculele spaţiale ruseşti Soyuz pentru trimiterea astronauţilor americani la bordul ISS.

Barack Obama este aşteptat pe 15 aprilie la Centrul Spaţial Kennedy din Florida unde va explica noua strategie americană în ceea ce priveşte explorarea spaţiului.

Navetele spaţiale americane rămân în continuare singurele vehicule spaţiale capabile să transporte echipamente extrem de grele şi voluminoase, indispensabile operaţiunilor de întreţinere a ISS.

Început în 1998, ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite şi la realizarea căruia participă 16 ţări.