O nouă descoperire legată de bosonul Higgs

După părerile lor, numeroasele date colectate de LHC (Large Hadron Collider) de la CERN (Laboratorul european pentru cercetări nucleare) din Geneva i-au ajutat pe cercetători să răspundă la un număr mare de întrebări care rămâneau în suspensie după identificarea bosonului Higgs, în iulie 2012.

Insesizabil, pentru că este extrem de instabil, bosonul Higgs este considerat de fizicieni drept o cheie de boltă a structurii fundamentale a materiei, fiind particula elementară care dă masă celorlalte particule, potrivit teoriei denumite "Modelul standard".

Existenţa sa a fost postulată pentru prima dată în 1964, de Peter Higgs, François Englert şi Robert Brout, în prezent decedat. Higgs şi Englert au primit premiul Nobel pentru fizică pe anul 2013 pentru alcătuirea acestei teorii care completează "puzzle"-ul Modelului standard.

Într-un studiu publicat duminică în revista Nature Physics, una dintre cele două echipe internaţionale care urmăresc bosonul Higgs cu ajutorul LHC a confirmat că această particulă se comportă aşa cum era prevăzut în teorie şi nu ca "un impostor care îi seamănă, dar care are o altă origine".

Atunci când se dezintegrează, bosonul observat cu LHC dă naştere nu doar unor fotoni şi altor tipuri de bosoni, ci şi unei alte familii de particule, denumite "fermioni", au afirmat autorii studiului.

Pare un detaliu insignifiant pentru oamenii obişnuiţi, însă această descoperire este "uriaşă", spus Markus Klute de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), care a coordonat analizele.

"De acum înainte, ştim că particulele precum electronii îşi obţin masa graţie unui câmp creat de bosonul Higgs, iar asta este cu adevărat ceva care ne entuziasmează", a adăugat el.

Identificarea bosonului Higgs a fost permisă de construcţia LHC, un tunel uriaş în formă de inel, cu o lungime de 27 kilometri, la graniţa franco-elveţiană.

Cel mai mare accelerator de particule din lume, LHC, a fost oprit din funcţionare în februarie 2013 pentru realizarea unor îmbunătăţiri şi a unor lucrări de mentenanţă. Noi coliziuni sunt prevăzute a avea loc în 2015, cu o energie aproape dublă, care ar trebui să permită oamenilor de ştiinţă să exploreze noi domenii, precum "super-simetria" şi materia întunecată.