O nouă galaxie, identificată la o distanţă record faţă de Terra

Captate de telescoapele terestre, după ce au călătorit prin spaţiu cu viteza luminii, timp de peste 13 miliarde de ani, razele ultraviolete emise de una dintre primele galaxii oferă noi informaţii despre "copilăria" Universului, se afirmă în acest studiu publicat în revista Nature.

Matthew Lehnert, de la Observatorul din Paris, şi colegii săi au utilizat datele colectate de Very Large Telescope (VLT), instalat în Chile de Observatorul austral european (ESO), pentru a analiza fasciculele de lumină emise de o galaxie foarte îndepărtată, detectată anterior de telescopul spaţial Hubble, confirmând cu această ocazie vârsta acelei galaxii.

Odată cu expansiunea Universului, galaxiile se îndepărtează unele de altele, iar lungimile de undă ale razelor emise de acestea devin tot mai mari. Această "deplasare spre roşu" este etalonul după care se măsoară lungimea străbătută în spaţiu de o rază de lumină. Cu cât această "călătorie" durează mai mult, cu atât deplasarea spre roşu este mai mare.

După ce au monitorizat timp de 16 ore galaxia UDFy-38135539, astronomii au constatat că o anumită radiaţie caracteristică (Lyman alpha) a hidrogenului ajunge pe Terra cu o deplasare spre roşu record, de 8,6. Radiaţia a fost detectată în spectrul infraroşu cu o lungime de undă de 1,16 microni, deşi ea a fost emisă în spectrul ultraviolet cu o lungime de undă de 0,12 microni.

Cu o deplasare spre roşu de 8,6 confirmată pentru această galaxie, precedentul record de 8,2, atribuit în 2009 unei explozii de raze gamma - un flash ultraluminos ce semnalează explozia unei stele masive -, a fost doborât.

Printre cele cinci galaxii foarte îndepărtate detectate de telescopul spaţial Hubble, alte două sunt în curs de a a fi monitorizate de VLT cu ajutorul spectrometrului SINFONI pentru a determina vârsta lor cu precizie, au declarat autorii studiului.

Astronomii încearcă să înţeleagă cum au apărut primele galaxii şi cum s-a încheiat "epoca sumbră" a Universului, în momentul în care lumina emisă de acele galaxii primare a reuşit să treacă de "ceaţa" înconjurătoare alcătuită din atomi de hidrogen.

Primele stele au început să strălucească la doar 400 de milioane de ani după Big Bang, însă norii de gaz care le înconjurau formau un fel de ceaţă cosmică ce absorbea lumina emisă.

Pentru ca lumina primelor galaxii să poată să străbată Universul şi să ajungă până pe Terra, a trebuit ca acele astre primare să emită mai întâi suficientă energie pentru a ioniza atomii de hidrogen din jurul lor. După acel moment, spaţiul a devenit "transparent".