Preşedintele Academiei Române: Cercetarea lui Stefan Hell, un pas uriaş pentru că a spart o barieră

Ionel Valentin Vlad a susţinut, miercuri, o conferinţă de presă, în contextul în care cercetătorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a născut în România, la Arad, şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

Stefan Hell a fost propus pentru a deveni membru de onoare al Academiei Române de Ionel Valentin Vlad. De asemenea, acesta l-a propus pe Hell, în 2012, pentru premiul Nobel.

"Sunt o serie de personalităţi ale Academiei care primesc de la Comitetul Nobel - de exemplu, eu am primit de la Comitetul Nobel pentru fizică şi chimie - şi primesc în fiecare an această invitaţie de a face nominalizări", a spus Ionel Valentin Vlad.

În ceea ce priveşte premiul obţinut de Stefan Hell, preşedintele Academiei Române a spus că alegerea câştigătorilor se face în funcţie de lucrurile care au o importanţă foarte mare în momentul respectiv.

Citeşte şi: Cine este Stefan W. Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe 2014, care s-a născut în România: "A fost o surpriză totală, am crezut că era o farsă"

"Alegerile se fac pentru lucruri care au o importanţă foarte mare pentru momentul respectiv. Anul trecut, s-a dat premiul Nobel pentru particulelele Higgs, care era o descoperire foarte mare în fizică. (...) El (Stefan Hell, n.r.) a venit la rând. În momentul în care s-a terminat problema aceasta cu bosonul, în acel moment s-au preluat din alt domeniu al fizicii, domeniul acesta al nanoştiinţelor şi al nanotehnologiilor, care este acum foarte important", a declarat preşedintele Academiei Române.

De asemenea, Ionel Valentin Vlad a menţionat că i-ar fi plăcut ca laureatul premiului Nobel să trăiască în România, însă a spus că Stefan Hell apreciază ţara în care s-a născut şi se întoarce aici ori de câte ori are ocazia.

Citeşte şi: NOBEL 2014: Stefan W. Hell, născut în România, printre laureaţii premiului pentru chimie, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner

"Aş fi vrut chiar să fie în România, să trăiască în România. Stefan Hell s-a născut în România, la Sântana, lângă Arad. Este un om care este încă tânăr, el s-a născut în 1962, şi a plecat încă din timpul studiilor de liceu, a plecat în Germania cu familia. Însă, vorbeşte o limbă română foarte bună, îşi aminteşte cu mare plăcere de profesorii pe care i-a avut în liceu, de şcoala pe care a făcut-o în România. Nu erau vremuri uşoare pentru români, nici pentru saşii care erau în România, dar el îşi aminteşte cu mare plăcere de şcoala pe care a făcut-o în România şi vorbeşte foarte frumos de ea", a completat preşedintele Academiei.

Acesta a mai spus că Stefan Hell a venit "cu mare plăcere" în România de fiecare dată când a fost invitat.

"Profesorul Stefan Hell a revenit în România la o conferinţă internaţională pe care am organizat-o chiar în Academie, conferinţa internaţională ROMOPTO Micro-to Nano-Photonics. A venit cu mare plăcere, n-a acceptat niciun fel de sponzorizare din partea noastră, ci a venit pe toate spezele plătite de el. A ţinut una dintre cele mai interesante conferinţe în plenară, care se referă la posibilitatea de a vedea, de a face imagini cu lumina, care are lungimi de undă, care sunt în domeniul micronilor, într-un domeniu cu mult mai mic şi anume dimensiunile moleculare, care este de circa o mie de ori mai mic decât lungimea de undă a luminii. Ceea ce făcea Stefan Hell, ceea ce-a propus a fost o spargere a unei limite de rezoluţie pe care o au microscoapele obişnuite, optice, care era stabilită din 1873 de Abbe (Ernst Karl Abbe, n.r.), un alt mare fizician german", a spus Ionel Valentin Vlad la conferinţa de presă.

De asemenea, acesta a spus că Stefan Hell este un mare inventator, iar echipele care l-au acompaniat au fost mai degrabă "în aplicarea principiului".

"În primul rând, Stefan Hell nu pot să spun neapărat că a făcut aceste lucruri cu o echipă mare. Eu cred că a fost un foarte mare inventator el şi echipele care l-au acompaniat au fost mai degrabă în aplicarea principiului. Principiul pe care l-a utilizat este foarte simplu. În loc să ai un microscop cu o singură sursă de lumină, respectiv în cazul nostru să înlocuieşti lumina albă cu laser, el ilumina proba cu un alt fascicul laser care producea o tranziţie între două nivele atomice. Emisia care era produsă de această excitare cu un alt laser făcea ca dimensiunea spotului cu care se observa proba să devină de o mie de ori mai mică decât aceea a laserului cu care se făcea observarea, încât dintr-un spot foarte mare cu care se ilumina proba, cel care excita prelua ceva care era de o mie de ori mai mic. O idee extrem de simplă în sine, care este folosită şi în emisia laser. Chiar aşa se şi numeşte. Este microscop bazat pe golire prin emisie stimulată. Emisia stimulată este baza funcţionării laserului şi de aici i-a venit, probabil, această idee", a mai spus preşedintele Academiei Române, precizând că cercetarea lui Stefan Hell este "un pas uriaş, pentru că a spart o limită, o barieră care era considerată pentru observarea cu microscoapele optice şi care era pusă cu o sută şi ceva de ani înainte de Abbe".

"Microscopul pe care l-a făcut Stefan Hell cu această descoperire extraordinară permite ca să se vizualize viaţa la nivel molecular, modul cum se comportă celulele, moleculele propriu zis în celulele vii", a mai spus Ionel Valentin Vlad.

Totodată, preşedintele Academiei Române a spus că nu a avut încă timp să-l sune şi să-l felicite, însă o va face. "De obicei, este foarte greu să suni şi să vorbeşti cu cineva după un astfel de eveniment. Pentru că aş vrea să vă spun că sunt zeci de mii de telefoane", a spus acesta.

Întrebat dacă el consideră că Stefan Hell va reveni în ţară, Ionel Valentin Vlad a spus că speră ca acest lucru să se întâmple.

"Eu sper că va reveni. Anul viitor este un an special. 2015 este declarat de ONU şi UNESCO anul internaţional al luminii. Deci, vedeţi că lucrurile au şi ele nişte conexiuni interesante şi România este printre partenerii internaţionali care participă la organizarea conferinţelor a sărbătoririi acestui an. Anul viitor s-a întâmplat să fie şi ediţia următoare a conferinţei noastre ROMOPTO Micro-to Nano-Photonics şi deja, fără să ştiu de acest eveniment, i-am scris în legătură cu un proiect în care îmi doream să colaborăm şi mi-a răspuns că anul viitor vine la conferinţa noastră şi va avea o lecţie plenară în conferinţă", a completat preşedintele Academiei.

"Omul de ştiinţă, în primul rând, are în faţă un ideal. Idealul unei descoperiri. Îşi urmăreşte această stea a lui. Celelalte lucruri care vin sunt şi un joc al întâmplării. A nimerit într-un moment bun, într-o poziţie foarte bună, care i-a permis ca să aibă aceste rezultate de mare avengură", a mai spus preşedintele Academiei, precizând că Stefan Hell este o "persoană extrem de deschisă, cu o amabilitate extraordinară. (...) Un om care oricând este dispus ca să împărtăşească ceea ce face cu mare pasiune, cu mare plăcere. Are şi-o familie mare, cu mai mulţi copii. Îşi petrece foarte mult timp cu familia lui".

Întrebat dacă România are şanse să câştige premiul Nobel, Ionel Valentin Vlad a spus că nu este uşor. "Dacă mă întrebaţi de România, ca ţară aşa cum este în momentul de faţă, probabil că nu este uşor ca să iasă un premiu Nobel. (...) Cel mai posibil e să luăm tot în colaborări. Este singura cale pe care o văd acum.", a spus preşedintele Academiei Române, precizând că primul lucru pentru a obţine un astfel de premiu este "să ai minte şi pasiune pentru ceea ce faci", apoi ideile ar trebui "să obţină o cale bună de finanţare şi o colaborare cu o instituţie care este foarte vizibilă", amintind în acest sens de bugetul de cercetare al Universităţii Harvard, care este egal cu bugetul întregii cercetări din România.

Stefan W. Hell este cetăţean german şi a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg (Germania) în 1990. Născut pe 23 decembrie 1962, în România, la Arad, Stefan Hell a plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, urmat în Timişoara, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen. Este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.

Stefan Hell este unul dintre creatorii nanoscopiei optice (împreună cu Pohl, Wilson şi Sheppard). A făcut cercetări importante în centre de prestigiu, precum Institutul Max Planck, ca şef al departamentului de Nano-Bio-Fotonică, fiind profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Heidelberg, profesor la Universitatea din Turku, Finlanda, şi profesor onorific la Facultatea de Fizică a Universităţii din Göttingen.

Lucrările sale tratează probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de superezoluţie, cu largi aplicaţii în nanoştiinţe şi nanotehnologii.

Microscopul 4Pi reprezintă prima mare realizarea a lui Stefan Hell, dat fiind că acesta a condus la obţinerea unei rezoluţii de ordinul a 100 nm, care corespunde unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obţinut în microscopia confocală.

În 1999-2000, a urmat o nouă descoperire importantă: microscopia cu baleiaj laser bazată pe golire prin emisie stimulata (STED- stimulated emmision depletion).

Stefan Hell şi-a publicat rezultatele în peste 200 de lucrări ştiinţifice în reviste de mare prestigiu, iar pentru rezultatele sale a fost distins cu numeroase premii.

Cei trei cercetători care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, au fost premiaţi pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie", potrivit comitetului Nobel.

Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de "golire prin emisie stimulată" (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.

În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.