Primul avion supersonic românesc, aproape de finalizare: 60% din structura IAR-111, realizată

ARCA a realizat structura tronsoanelor T1 şi T2 ale supersonicului IAR-111 Excelsior. Acest lucru înseamnă că, în prezent, este finalizată 60% din structura supersonicului IAR-111 Excelsior, iar echipa lucrează la tronsonul T3 şi la aripa avionului, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ARCA.

Tronsonul T1 sau cabina este unit cu tronsonul T2, spaţiul în care sunt dispuse rezervoarele de combustibil şi buteliile de presurizare. Între aceste tronsoane se află un sistem pneumatic care permite desprinderea cabinei, în caz de necesitate.

"Structura supersonicului IAR-111 Excelsior va fi gata în două - trei luni, iar la jumătatea lui 2012 vor fi făcute primele teste de zbor", au mai spus reprezentanţii ARCA. Aceştia au precizat că testele de zbor vor fi făcute integral în România, de către ARCA, în colaborare cu mai multe instituţii ale statului.

În 31 octombrie, ARCA a anunţat că echipa a finalizat matritele şi calibrele pentru toate tronsoanele avionul supersonic IAR-111. Acest lucru a permis echipei să realizeze o serie întreagă de structuri ale avionului. Cu toate acestea doar două structuri erau planificate la acea dată. Prima structură urma să fie folosită la teste statice şi să realizeze rulaje, precum şi zboruri de test la joasă altitudine. Cea de-a doua structură urma să fie folosită pentru zbor supersonic la mare altitudine, inclusiv la zborurile pentru Competiţia Google Lunar X Prize.

Pe de altă parte, ARCA, cu sprijinul Inspectoratului General al Aviaţie şi a Grupului de Nave Mangalia, aparţinând Ministerului de Interne, au efectuat în 26 septembrie, Misiunea 6, de testare la zbor a cabinei avionului supersonic IAR-111 Excelsior, deasupra Mării Negre. La ora 11:00 un elicopter Mi-17 a ridicat la altitudinea de 700 metri cabina presurizată a avionului supersonic IAR-111. La altitudinea menţionată, elicopterul a eliberat cabina, secvenţă urmată de declanşarea motorului rachetă al paraşutei de recuperare, care a adus cabina pe suprafaţa mării.

Cabina a amerizat după un zbor perfect, datele indicând calificarea cabinei pentru zbor la bordul supersonicului IAR-111. Două nave ale Poliţiei de Frontieră au sprijinit acţiunea de recuperare de pe mare şi au asigurat impunerea zonei de siguranţă. Recuperarea cabinei de pe mare a fost realizată tot de către elicopterul Mi-17.

Cabina avionului este realizată din materiale compozite, are o greutate de peste 500 de kilograme, complet echipată pentru zbor, şi primeşte un echipaj de două persoane - pilot şi navigator-, dispuse în tandem. Pilotul, aşezat pe locul din faţa cabinei, va dispune de o consolă centrală care va cuprinde echipamentele de navigaţie analogice şi GPS, un ecran panoramic pentru sistemul HDTV pentru asistarea decolării şi aterizării, iar echipamentul de radiocomunicaţii va fi dispus pe părţile laterale.

Postul de pilotaj va fi echipat cu comenzi necesare manipulării aeronavei. Navigatorul, aşezat în spatele pilotului, va dispune pe consola centrală de un sistem integrat de monitorizare a parametrilor de funcţionare a avionului, sistem de comunicaţii radio, sistem de navigaţie GPS, un sistem SDTV de monitorizare a aeronavei şi un ecran pentru radar pasiv.

Avionul IAR-111 Excelsior va fi utilizat de către ARCA drept platformă pentru lansarea rachetei Haas II pentru Competiţia de astronautică de Google Lunar X Prize, cât şi pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru industria turismului spaţial.

ARCA intenţionează să înceapă să testeze IAR-111 în 2012, pentru ca în 2014 să încerce lansarea rachetei Haas II pentru competiţia Google Lunar X Prize, ce se desfăşoară până la sfârşitul anului 2015.

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie non-guvernamentală, care doreşte să câştige competiţia Google Lunar X Prize şi să lanseze în cosmos prima rachetă românească capabilă să transporte un cosmonaut.

ARCA a anunţat, pe 22 decembrie 2010, într-o conferinţă de presă, un program la care lucrase în secret în ultimul an, vizând realizarea primului avion supersonic românesc de mare altitudine ce va lansa racheta Haas II, pentru competiţia Google Lunar X Prize.

Avionul a fost proiectat pentru a înlocui baloanele purtătoare folosite până în prezent de ARCA, necesare transportului deasupra atmosferei a vehiculelor rachetă. Baloanele purtătoare au reprezentat o soluţie ieftină şi rapidă, însă şi-au arătat şi limitele, fiind cauza principală pentru două amânări succesive ale lansării rachetei spaţiale Helen.

Printre programele dezvoltate la ARCA se numără şi racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansată cu succes, la data de 9 septembrie 2004, de pe ţărmul Mării Negre; sistemul Stabilo care a executat două zboruri până în prezent, misiunea 1, lansată la o altitudine de 14.700 m, în stratosferă; şi Misiunea 2 lansată în 2007 la o altitudine de 12.000 de metri, deasupra Mării Negre.

Totodată, ARCA a lansat, pe 1 octombrie 2010, prima rachetă spaţială românească, Helen 2, din largul Mării Negre, realizând astfel primul zbor din cadrul competiţiei Google Lunar X Prize, care vizează trimiterea unui robot pe suprafaţa Lunii de o organizaţie privată. Racheta suborbitală Helen este demonstrator tehnologic pentru competiţia Google Lunar X Prize. Zborul de test pentru Helen a fost amânat de două ori, în 2009 (Misiunea 3) şi 2010 (Misiunea 4), din cauza dificultăţilor întâmpinate în lansarea balonului purtător.

Pentru a testa avionica rachetei Helen, ARCA a lansat de la Sânpetru, la începutul anului 2010, Misiunea 5. Lansarea cu succes a primei rachete spaţiale româneşti, Helen 2, în cadrul Misiunii 4 B, a avut loc la 1 octombrie 2010, din largul Mării Negre şi a atins altitudinea de 40 km.