Primul sărut spaţial chinezesc, reuşit miercuri seară pe orbita terestră

La ora 17.36 GMT, miercuri, vehiculul Shenzhou VIII s-a conectat cu modulul Tiangong-1, la o viteză de aproximativ 28.000 de kilometri/ oră, la o altitudine de 343 de kilometri, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al Programului chinez pentru zboruri spaţiale, Wu Ping.

Shenzhou ("Vehicul divin") VIII a decolat marţi de la baza spaţială Jiuquan, de unde a fost lansat pe 29 septembrie şi modulul de teste Tiangong-1 ("Palatul celest").

Liderii chinezi, printre care s-a aflat premierul Wen Jiabao, au urmărit, de la Centrul de control de la Beijing, transmisiunea televizată a acestei operaţiuni, descrisă de presa chineză ca un "sărut spaţial". Preşedintele chinez Hu Jintao, care se află în Franţa, unde participă la Summitul G20 de la Cannes, a trimis un mesaj de felicitare.

Shenzhou VIII şi Tiangong-1 vor rămâne conectate timp de aproape 12 zile, înainte de a se separa şi de a se conecta apoi din nou pentru două zile. După a doua separare, Shenzhou VIII va reveni pe Terra pe 17 noiembrie, a precizat Wu Ping într-o conferinţă de presă.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită deja de ruşi şi de americani încă din anii 1960. Wu Ping a subliniat faptul că după o etapă de cooperare cu ruşii, în anul 2000, chinezii au dezvoltat singuri tehnologia necesară pentru astfel de misiuni spaţiale.

Conectarea a fost realizată în cadrul unui program ce vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o staţie orbitală, pe care un echipaj de astronauţi va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei staţii spaţiale ruseşti MIR şi al actualei Staţii Spaţiale Internaţionale (ISS).

Dacă misiunea Shenzhou VIII va fi un succes, China va lansa în 2012 alte două vehicule care se vor conecta cu Tiangong-1 - Shenzhou IX şi Shenzhou X, iar unul dintre ele va avea la bord un echipaj uman.

Două femei fac parte dintre astronauţii selecţionaţi să se antreneze pentru această misiune. Dacă vor fi alese, ele vor fi primele chinezoaice trimise de ţara lor în spaţiu.

În 2016, China vrea să aibă propriul laborator spaţial plasat pe orbita terestră.

Shenzhou VIII are la bord 17 experimente ştiinţifice, inclusiv din domeniul microgravitaţiei, realizate de savanţi chinezi şi germani. "Este pentru prima dată când experimente din acest domeniu au fost realizate în urma unei cooperări internaţionale, în cadrul programului chinezesc de zboruri spaţiale", a declarat Wu Ping, care a insistat asupra dorinţei guvernului de la Beijing de a se angaja în "cooperări concrete cu toate ţările lumii".

Pentru chinezi, "este vorba de a arăta că un anumit nivel real de cooperare este de acum atins", în timp ce germanii caută să îşi diversifice transportoarele spaţiale, a declarat pentru AFP Isabelle Sourbès-Verger, specialistă CNRS în programul spaţial chinez.

Lansat la începutul anilor 1990 graţie achiziţiilor de tehnologie rusească, programul spaţial chinez cu echipaj uman la bord este controlat de armată şi a rămas până acum în afara sferei cooperării internaţionale, spre deosebire de alte domenii spaţiale, precum astrofizica şi programele de monitorizare a Terrei.

Relativa izolare a Chinei a fost cauzată de "rezistenţa Statelor Unite, justificată în principal din motive de securitate, dar şi politice", consideră Morris Jones, expert în programul spaţial chinez, care locuieşte în Australia.

China a realizat primul ei zbor spaţial cu echipaj uman la bord în 2003, devenind astfel a treia ţară care a trimis oameni în spaţiu, după Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii.

În septembrie 2008, autorităţile chineze şi-au făcut cunoscute ambiţiile spaţiale, reuşind o ieşire pe orbită a unui astronaut chinez, în cadrul misiunii Shenzhou VII.