STUDIU   Purtăm ADN de la verişorii noştri dispăruţi. Mulţi oameni moderni au imunitate scăzută la COVID-19 din cauza că strămoşii noştri s-au cuplat cu neanderthalienii şi denisovanii

  • Folosind tehnologia de a uni fragmente de ADN preistoric, oamenii de ştiinţă descoperă că trăsăturile moştenite de la verişorii noştri preistorici sunt încă cu noi.
  • Genele neandertalienilor ne afectează fertilitatea noastră, sistemul nostru imunitar, chiar şi modul în care organismele noastre au gestionat virusul COVID-19. Neandertalienii trăiesc în noi.
  • Potrivit antropologilor, strămoşii noştri arhaici din specia Homo Sapiens s-au cuplat nu doar cu neanderthalienii, ci şi cu denisovanii.
Urmărește
1390 afișări
Imaginea articolului Purtăm ADN de la verişorii noştri dispăruţi. Mulţi oameni moderni au imunitate scăzută la COVID-19 din cauza că strămoşii noştri s-au cuplat cu neanderthalienii şi denisovanii

Midjourney - Imagine generată de A.I.

Aceşti verişori umani preistoric, neandertalienii şi  denisovanii, au trăit alături de strămoşii noştri timpurii Homo sapiens.

Ei s-au amestecat şi au avut copii. Aşa că o parte din ei nu a dispărut niciodată. Ei trăiesc în genele noastre. Şi ştiinţa începe să dezvăluie cât de mult ne modelează.

,,Acum purtăm moştenirile genetice şi învăţăm ce înseamnă asta pentru corpurile şi sănătatea noastră", a spus Mary Prendergast, un arheolog de la Universitatea Rice.

În ultimele câteva luni, cercetătorii au dat vina pe ADN-ul neandertalian pentru că mulţi oameni au afecţiuni şi defecte, de la  forma nasului la alte trăsături considerate neatractive. 

Ei au introdus chiar o genă ADN de neandertalieni şi denisovani în şoareci pentru a investiga efectele sale asupra noilor născuţi şi au descoperit că s-au născut cu capete mai mari şi cu coaste suplimentare.

Dr. Hugo Zeberg de la Institutul Karolinska din Suedia a spus că noile tehnologii, cercetările şi colaborările îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înceapă să răspundă la întrebările de bază, precum ,,Cine suntem? De unde am venit?"

Şi răspunsurile indică o realitate profundă:  Avem mult mai multe în comun cu verişorii noştri dispăruţi decât am crezut vreodată.

Până de curând, moştenirea genetică de la alte specii era invizibilă, deoarece oamenii de ştiinţă erau limitaţi la ceea ce puteau extrage din forma şi dimensiunea oaselor. Dar a existat un flux constant de descoperiri din ADN-ul antic, un domeniu de studiu iniţiat de laureatul Premiului Nobel Svante Paabo, care a reconstituit pentru prima dată un genom neandertalian.

Progresele în găsirea şi interpretarea ADN-ului antic le-au permis să vadă  schimbările genetice în timp pentru ca speciile respective să se adapteze  mai bine la mediu. 

Cercetările arată că unele populaţii africane nu au aproape niciun ADN neandertalian, în timp ce populaţiile europene sau asiatice au 1% până la 2%.

ADN-ul denisovan este greu de detectat în majoritatea părţilor lumii, dar reprezintă 4% până la 6% din ADN-ul oamenilor din Melanezia, care se întinde de la Noua Guinee până la Insulele Fiji, potrivit El Pais

Deşi au trăit doar 100.000 de neandertalieni,,,jumătate din genomul neandertalian este încă în jur, printre oamenii moderni", a spus Zeberg, care colaborează îndeaproape cu Paabo.

ADN-ul neandertalian a fost legat de boli autoimune, cum ar fi boala Graves şi artrita reumatoidă.

Când Homo sapiens a ieşit din Africa, nu avea imunitate la bolile din Europa şi Asia, dar neandertalienii şi denisovanii care trăiau deja de zeci de mii de ani erau rezistenţi. 

,,Prin încrucişarea cu ei, am obţinut o soluţie rapidă pentru sistemele noastre imunitare, ceea ce a fost o veste bună acum 50.000 de ani", a spus Chris Stringer, un cercetător al evoluţiei umane de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

,,Pentru unii oameni, sistemele  imunitare sunt hipersensibile şi uneori se întorc împotriva lor", explică cercetătorul cauza pentru care mulţi oameni aparent sănătoşi din emisfera nordică au murit inexplicabil de la COVID-19.

În mod similar, un gen asociat cu coagularea sângelui considerat a fi transmis de neandertalieni în Eurasia ar fi putut fi util în ,,lumea dură şi agitată a Pleistocenului".

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici