Robert Edwards, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe 2010

Cercetătorul britanic Robert Edwards, în vârstă de 85 de ani, considerat "părintele fertilizării in vitro", a fost recompensat pentru punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială creată pentru a combate infertilitatea, a anunţat, luni, la Stockholm, comitetul Nobel.

Robert Edwards a fost recompensat pentru "dezvoltarea tratamentului de fertilizare umană in vitro". "Descoperirile sale au condus la apariţia unui tratament împotriva sterilităţii care afectează un procent foarte mare de populaţie şi peste 10% din totalul cuplurilor pe plan mondial", se afirmă în comunicatul emis de comitetul Nobel.

Robert Edwards este savantul care se află la originea naşterii "primului bebeluş conceput în eprubetă", Louise Joy Brown, născută în anul 1978.

De atunci, aproape 4 milioane de persoane s-au născut pe plan mondial graţie tehnicilor de fertilizare in vitro.

Robert G. Edwards s-a născut în 1925 în oraşul britanic Manchester. După ce şi-a efectuat stagiul militar luptând împotriva trupelor germane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, el a studiat biologia la University of Wales din Bangor şi la Edinburgh University din Scoţia, unde a absolvit în anul 1955 cu o lucrare despre dezvoltarea embrionară la şoareci. În 1958 a devenit membru al National Institute for Medical Research din Londra, începându-şi imediat cercetările din domeniul fertilizării in vitro pe pacienţi umani.

Din 1963, Robert Edwards a lucrat la Universitatea Cambridge, iar apoi la Bourn Hall Clinic, primul centru de fertilizare in vitro din lume, pe care l-a înfiinţat împreună cu Patrick Steptoe. Robert Edwards a condus timp de mulţi ani acest centru, în calitate de director al departamentului de cercetare, şi a fost editorul mai multor reviste medicale specializate în domeniul tehnicilor de fertilizare. În prezent, Robert Edwards este profesor emerit al Universităţii Cambridge din Marea Britanie.

În 2009, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit cercetătorilor americani Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider şi Jack W. Szostak pentru descoperirile lor în domeniul cromozomilor.

Marţi, 5 octombrie, va fi atribuit premiul Nobel pentru fizică, iar miercuri, 6 octombrie, va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat joi, 7 octombrie.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 11 octombrie.

Premiul Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri, 8 octombrie.

Laureaţii vor primi câte un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,09 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.