Robotul Curiosity pe Marte: A doua zi s-a derulat perfect

"Avem acum confirmarea faptului că toate antenele şi toate sistemele de comunicare ale robotului funcţionează perfect", a declarat cercetătoarea Jennifer Trosper, într-o conferinţă de presă care a fost organizată la Jet Propulsion Laboratory (JPL), din oraşul californian Pasadena.

"Suntem foarte încrezători în faptul că dispunem acum de o capacitate mare de transmitere a datelor prin toate aceste sisteme, iar acesta era unul dintre principalele obiective pentru prima parte a misiunii", a adăugat Jennifer Trosper.

Catargul roverului Curiosity (Remote Sensing Mast), echipat cu două camere de filmare (Mastcam), a fost întins aşa cum era prevăzut, a spus cercetătoarea americană. Astfel, imagini panoramice de înaltă definiţie, la 360 de grade, vor putea fi făcute în cea de-a treia zi a misiunii.

Savanţii americani au reuşit să remedieze şi o mică anomalie care împiedica buna funcţionare a instrumentelor meteorologice de la bordul lui Curiosity.

O altă veste bună este faptul că generatorul electric nuclear funcţionează foarte bine. "Vom avea mai multă putere electrică decât anticipasem, ceea ce va permite o funcţionare mai îndelungată a robotului", a subliniat Jennifer Trosper.

Datele termice arată că temperaturile întâmpinate de Curiosity sunt mai mari decât se preconiza, însă roverul nu a transmis deocamdată cifrele exacte.

NASA prevăzuse iniţial că temperaturile din craterul Gale, unde a coborât Curiosity, variază între minus 90 de grade Celsius şi zero grade Celsius.

NASA a prezentat şi câteva imagini noi, pe lângă fotografiile cu umbra robotului de pe solul marţian şi cu imaginea robotului făcută cu o cameră de pe catargul acestuia.

O a treia imagine parţial panoramică, în alb-negru, ce vizează partea nordică a craterului, dezvăluie o câmpie vastă, acoperită cu roci sedimentare, la capătul căreia se află câţiva munţi joşi, în depărtare.

"Privind această imagine, lucrul cel mai uimitor constă în faptul că, într-o anumită măsură, prima impresie este că acel loc seamănă cu un peisaj de pe Terra", a spus John Grotzinger, un cercetător ce face parte din misiunea Curiosity.

"Scrutând orizontul, putem confirma că toate acele materiale care se află în acea câmpie provin din eroziunea munţilor realizată de cursurile de apă", a spus el.

Curiosity se află într-un con de acumulări aluvionare, format probabil de sedimente transportate de apă, au explicat anterior savanţii de la NASA.

"Aceste imagini indică faptul că minirachetele cu propulsie inversată care au depus roverul Curiosity pe solul marţian au format un şanţ lung de 50 de centimetri în care se poate vedea soclul stâncos", a explicat John Grotzinger.

Marţi, la mai puţin de două zile după sosirea spectaculoasă a robotului Curiosity pe Marte, NASA a prezentat imagini făcute de deasupra locului de coborâre, în care pot fi văzute atât paraşuta ajutătoare în timpul coborârii, cât şi scutul termic, care a căzut la câteva sute de metri de rover.

Luni, agenţia spaţială americană a prezentat o animaţie video ce prezintă ultimele două minute din coborârea vertiginoasă a robotului de 900 de kilograme, cel mai greu şi mai sofisticat trimis vreodată de omenire pe o altă planetă.

Curiosity se află la o distanţă de 12 kilometri de muntele Sharp, ce are o altitudine de 5.000 de metri şi se află în interiorul uriaşului crater Gale.

Robotul american va încerca să afle pe parcursul viitorilor doi ani dacă mediul marţian a fost propice vieţii microbiene în trecutul acestei planete.