Româncele, pe ultimul loc în regiune la îngrijirea pielii. Doar 10% consideră important acest aspect

"Româncele jonglează printre multele responsabilităţi pe care le au, îngrijirea pielii nefiind în mod clar una dintre priorităţi. Numai 10% consideră că este foarte important să aibă grijă de pielea lor. De asemenea, un alt motiv esenţial pentru care acestea nu folosesc produse de îngrijire este lipsa conştientizării importanţei prevenirii efectelor îmbătrânirii asupra pielii", a declarat Mădălina Cârstea, Custom Research & Strategy Director GfK România.

În topul priorităţilor pentru femeile din România, îngrijirea pielii se află pe ultimul loc, principalele preocupări, cărora le dedică cel mai mult timp şi energie, fiind treburile casnice, nevoile copiilor şi ale soţului, serviciul şi educaţia personală, potrivit studiului GfK, realizat în Austria, Ungaria, Cehia, Serbia, Croaţia, Bulgaria şi România.

În plus, femeile consideră că arată îngrijit în ochii celorlalţi dacă sunt curate (majoritatea dintre ele declară că folosesc şampon şi săpun) şi dacă aplică pe pielea lor produse care au un efect vizibil asupra celorlalţi, cum este machiajul. De aceea, ele declară că folosesc mai mult rujul decât o cremă sau o loţiune de corp.

Studiul GfK arată că doar una din trei gospodării din România cumpără o cremă de faţă sau de corp într-un an. Astfel, doar 32% dintre românce au achiziţionat o cremă de faţă cel puţin o dată într-un an şi 35% dintre ele cremă sau loţiune pentru corp, primele locuri fiind ocupate de femeile din Cehia şi Austria.

În Cehia, 54% dintre familii cumpără creme de faţă şi 71% loţiuni pentru corp, iar în Austria 58% au achiziţionat cremă de faţă şi 62% pentru corp.

La coada clasamentului regăsim Serbia, care stă mai slab ca noi la capitolul îngrijire a feţei, dar mai bine atunci când vine vorba despre îngrijirea corpului - jumătate dintre gospodării apelând la produse specializate.

Studiul Omnibus a fost realizat în luna martie de GfK România pe un eşantion reprezentativ de 544 de femei din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.