România s-a alăturat ESA în proiectele Staţia Spaţială Internaţională şi racheta Ariane 6

În urma Consiliului Ministerial al Agenţiei Spaţiale Europene, România s-a alăturat partenerilor în două programe ESA de importanţă strategică: Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi dezvoltarea rachetei Ariane 6. Astfel, dezvoltarea capacităţilor spaţiale ale României din ultimii ani sub coordonarea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) primeşte o nouă recunoaştere la nivel european. ROSA a prioritizat participarea României la aceste programe în baza strategiei naţionale spaţiale, informează instituţia.

Din delegaţia României la ESA au făcut parte ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, Tudor Prisecaru, şi preşedintele ROSA, Marius-Ioan Piso.

La Consiliul Ministerial au participat reprezentaţi ai celor 20 de state membre ESA, printre care se numără şi România.

Principalele teme de discuţie au fost concentrate în trei rezoluţii: "Rezoluţia privind accesul Europei la spaţiu", care recunoaşte valoarea strategică şi socio-economică pe care o are pentru Europa menţinerea unui acces independent, fiabil şi accesibil la spaţiu pentru clienţii instituţionali şi comerciali de pe continent; "Rezoluţia privind strategia europeană de explorare spaţială", concentrată pe trei destinaţii - orbita terestră joasă (Low Earth Orbit - LEO), Luna şi Marte - şi vizând totodată programul ISS; "Rezoluţia privind viitorul şi evoluţia ESA".

De asemenea, la întâlnirea de la Luxemburg, membrii Consiliului ESA au luat decizii privind dezvoltarea noilor rachete europene Vega C şi Ariane 6, care, prin modularitate şi flexibilitate, vor fi capabile să satisfacă cerinţele pieţei instituţionale europene şi să concureze pe piaţa mondială.

Prin prioritizarea participării României la programul de dezvoltare a celei mai noi rachete europene, Ariane 6, ROSA oferă industriei spaţiale din România oportunitatea de a se înscrie în cursa contractelor de dezvoltare a componentelor lansatorilor europeni. Acceptarea în acest program de către ESA, alături de doar alte 11 state membre demonstrează că România are deja capacităţi industriale competitive, potrivit ROSA. Totodată, participarea României la dezvoltarea rachetei Ariane 6 va contribui la dezvoltarea tehnologică, inovare şi pregătire profesională în domenii de nişă, cu potenţial de a consolida rolul pe care România îl joacă în strategia spaţială europeană şi mondială.

Cea de-a doua direcţie strategică vizată de ROSA este implicarea României în programul dedicat Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). După ce Statele Unite ale Americii au anunţat la Forumul Internaţional pentru Explorare Spaţială, desfăşurat la Washington, în ianuarie, la care a participat şi delegaţia României, că SUA va continua să investească în ISS, ROSA a început demersurile de a se alătura statelor europene implicate în acest program: Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie. Demersurile s-au finalizat cu succes marţi, iar, prin implicarea în programul ESA dedicat Staţiei Spaţiale, România devine coproprietar al ISS, alături de celelalte state europene, precum şi de partenerii internaţionali SUA, Canada, Rusia şi Japonia.

Prin implicarea României în acest program, se urmăreşte dezvoltarea de capacităţi, tehnologii şi forţă de muncă specializate în explorare spaţială. Staţia Spaţială este un laborator pentru a testa tehnologii pentru misiuni spaţiale pe orbită joasă, dar şi pentru misiuni de explorare a Sistemului Solar. Decizia Consiliului ESA de continuare a programului ISS vizează de altfel pregătirea pentru trei direcţii de explorare spaţială: misiunile LEO, misiuni pe Lună şi pe Marte. România este, de asemenea, interesată să lanseze nanosateliţi în formaţie de pe ISS, un domeniu de nişă aflat pe agenda ROSA.

"Nanosateliţii cu scop comercial vor juca un rol din ce în ce mai important pentru aplicaţii spaţiale şi terestre. Ne dorim ca România să fie un jucător important pe această piaţă", a declarat preşedintele ROSA, Marius-Ioan Piso. "Dezvoltarea de nanosateliţi în scop comercial va conduce la dezvoltarea de tehnologii inovatoare, care, ulterior, ne vor permite să ne implicăm în misiuni de explorare a Sistemului Solar, dincolo de orbita joasă a Pământului", a mai spus acesta.

Totodată, Marius-Ioan Piso a declarat, pentru MEDIAFAX, că România va deţine 1% din Staţia Spaţială Internaţională. "Staţia este împărţită între 12 ţări din Europa şi alte patru ţări din lume, care sunt SUA, Rusia, Japonia şi Canada. România este al 16-lea stat din lume deţinător", a spus Marius-Ioan Piso.

El a precizat că investiţia pe care o alocă România acestui proiect urmează să fie stabilită, dar va fi cuprinsă în contribuţia financiară a Agenţiei Spaţiale Române către Agenţia Spaţială Europeană, "o contribuţie returnabilă 100%, prin proiecte".

"Toată contribuţia către Agenţia Spaţială Europeană, care cuprinde multe proiecte, este de ordinul a aproximativ 20 de milioane de euro anual. Aceste fonduri se returnează integral în ţară, sub formă de contracte de cercetare în general, dar şi industriale, pe care le execută persoane juridice române", a spus Marius-Ioan Piso.

El a precizat că ESA este o organizaţie interguvernamentală distinctă şi funcţionează pe principiul "fair return". "E ca şi când transferăm o parte din banii de cercetare sub conducerea unei autorităţi cum este Agenţia Spaţială Europeană şi cu rezultatele garantate", a spus Piso.

În ceea ce priveşte participarea României la dezvoltarea celei mai noi rachete europene, Ariane 6, Marius-Ioan Piso a spus că acesta "este un proiect industrial de foarte mare importanţă". "Colaborarea va fi în principal cu Franţa. România execută componente pentru racheta Arianne de 15 ani cel puţin (...) şi am stabilit după negocieri multe să participăm şi noi oficial la construcţia acestei rachete care porneşte de la început. E un proiect în care ne implicăm de la începutul său", a spus Marius-Ioan Piso.

El a precizat că, în următoarele şase luni, un an se va decide ce componente trebuie să realizeze România în cadrul acestui proiect. "Deocamdată este un consorţiu industrial mare, care este primul contractor şi care este format din ESA, Airbus şi Safran şi urmează să stabiliească în următoarele şase luni - un an cine ce face", a explicat Piso.

Potrivit ROSA, implicarea României în aceste programe este o confirmare a contribuţiilor României în domeniul spaţial, fiind, totodată, o continuare a participării româneşti în această direcţie, potrivit ROSA. Primul experiment spaţial cu participare românească a fost realizat în 1972, prin Programul Intercosmos, iar, în 1981, pe 14 mai, România trimitea primul astronaut în spaţiu, fiind cea de-a 11-a ţară din lume care reuşea acest lucru. În prezent, România este cea de-a 12-a ţară europeană şi a 16-a din lume care deţine un procent din Staţia Spaţială Internaţională.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

Racheta Ariane 6 va fi un vehicul spaţial mai competitiv decât modelele precedente şi va fi lansat în 2020. În urma consiliului de marţi, Europa s-a angajat la o finanţare de 4 miliarde de euro pentru Ariane 6, o sumă ce include construirea unei noi baze de lansări spaţiale în Kourou (Guyana franceză) şi dezvoltarea unui lansator spaţial de talie mică Vega. În total, UE prevede un buget global pentru lansatoarele sale spaţiale de 8 miliarde de dolari pentru o perioadă de 10 ani. Obiectivul este de a face faţă unei concurenţe tot mai puternice pe piaţa internaţională a lansărilor de sateliţi.

Actuala rachetă europeană Ariane 5, concepută în 1987, zboară în spaţiu din 1996. După un început mai dificil, Ariane 5 şi-a îndeplinit cu bine misiunea pentru care a fost concepută şi are la activ 62 lansări reuşite consecutive. Ariane 5 a cucerit peste 50% din piaţa comercială a lansărilor de sateliţi, dar poziţia ei de lider este ameninţată de racheta Falcon construită de firma americană SpaceX, care a adoptat o politică de preţ foarte agresivă.

Modulabilă în două versiuni - una uşoară cu două propulsoare şi una grea cu patru propulsoare -, Ariane 6 va putea astfel să se adapteze atât la nevoile instituţionale (sateliţi ştiinţifici, sonde spaţiale etc), cât şi la nevoile impuse de zborurile comerciale (sateliţi de telecomunicaţii, de televiziune etc).