Scheletul balaurului bondoc ar putea fi prezentat şi în expoziţii itinerante

Paleontologul clujean Matei Vremir a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că balaurul bondoc "este cel mai complet schelet de dinozaur descoperit în România şi cel mai complet schelet de dinozaur carnivor descoperit în Europa".

"Balaurul bondoc descoperit în Sebeş este cel mai complet schelet de dinozaur descoperit în România şi cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. Am descoperit circa 75 la sută din schelet, lipsesc gâtul, capul şi coada. Balaurul era aproape adult, avea circa doi metri şi cântărea 30-40 de kilograme. Scheletul va fi expus într-o vitrină la Societatea Muzeului Ardelean, iar dacă vor exista solicitări, ar putea fi prezentat şi în cadrul unor expoziţii itinerante", a spus Vremir.

Paleontologul a explicat că s-au conservat din balaurul bondoc membrele anterioare, cu câte două degete, cu care putea să apuce şi să se caţere, coloana vertebrală, coastele, bazinul, vertebrele codale şi un membru posterior, care prezintă patru degete funcţionale, "dintre care o pereche cu gheare mari, asemănătoare unui pumnal, care ajungeau la circa 10 centimetri".

"Balaurul bondoc este o rudă apropiată a bine-cunoscutului velociraptor descoperit în Cretacicul Mongoliei, care însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull. Se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase, membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene. Acest animal era mai degrabă un «kick-boxer» decât un bun alergător, tactica de atac fiind bazată preponderent pe ambuscade. Nu era un alergător de performanţă, ci mai mult un Rambo al junglei", a precizat paleontologul clujean.

Matei Vremir a precizat că denumirea de "balaur" dată scheletului îi aparţine şi a fost inclusă astfel în clasificările zoologice internaţionale.

"Nu este uşor să botezi o specie nouă. Ne-am decis împreună cu colegii americani să nu îi dăm un nume tipic de dinozaur sau de raptor. Stând la o sticlă de vin oltenesc, ne-a venit ideea dragonului, dar acest nume părea banal, şi atunci m-am gândit la un nume cu o conotaţie locală, cel de balaur. Numele bondoc a apărut fiindcă era robust, semăna cu un butoiaş", a spus paleontologul.

Acesta a menţionat că în zona Sebeş, unde a fost descoperit balaurul, au mai fost descoperite alte sute de astfel de vestigii.

"Am mai descoperit schelete parţiale de dinozauri ierbivori, dar cel mai mare Pterosaur din lume, cu o anvergură de 16 metri, tot în zona Sebeş", a subliniat Vremir.

Preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean, Gabor Sipos, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că scheletul balaurului bondoc ar putea fi expus publicului în termen de o lună.

"Fiind vorba despre o specie nouă de dinozaur, scheletul balaurului bondoc este, din punct de vedere ştiinţific, o donaţie foarte valoroasă pentru Societatea Muzeului Ardelean. Îl vom păstra în condiţii normale, muzeale, într-o vitrină, şi va putea fi vizitat de public larg, dar va sta şi la dispoziţia specialiştilor. În circa o lună ar putea fi deschis publicului spre vizitare", a spus Sipos.

Balaurul bondoc, o nouă specie de velociraptor, avea o lungime totală cuprinsă între 180 şi 210 centimetri, de la cap la coadă. Animalul avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada. Membrele anterioare ale balaurului bondoc erau puţin dezvoltate, potrivit studiului realizat în urma cercetării şi publicat în SUA, în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

În opinia oamenilor de ştiinţă, caracteristicile sale morfologice "reflectă fauna specială a Europei, în ultimii ani din era dinozaurilor", o perioadă în care continentul european se afla în mare parte sub nivelul mării, fiind alcătuit din doar câteva insule, din cauza creşterii nivelului oceanului planetar.

Dinozaurii au dispărut în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani, aparent în urma prăbuşirii pe Terra a unui asteroid. Alte fosile au fost descoperite în straturile geologice în care se afla scheletul balaurului bondoc, printre acestea aflându-se sauropode de mărimea unor vaci, dar şi dinozauri foarte mici, cunoscuţi sub denumirea de "dinozauri cu cioc de raţă".

Societatea Muzeului Ardelean a fost înfiinţată în 1859, la Cluj-Napoca, graţie donaţiilor contelui Mikó Imre, ca instituţie cu caracter academic, în scopul cultivării şi răspândirii ştiinţei în limba maghiară. În anii '50, societatea a fost desfiinţată, patrimoniul său de atunci, alcătuit din 120.000 de cărţi şi circa 200.000 de piese diverse - minerale, articole zoologice, monede, antichităţi -, fiind preluat de alte instituţii. Societatea Muzeului Ardelean a fost reînfiinţată în 1990, încercându-se de atunci şi reconstituirea fostelor sale colecţii, potrivit reprezentanţilor instituţiei.