STUDIU: Cancerul, cauzat mai mult de "ghinion", decât de factorii ereditari sau stilul de viaţă

Studiul, publicat în ediţia din 2 ianuarie a revistei Science şi realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins, este bazat pe un model statistic care ia în calcul o mare varietate de tipuri de cancer. Totuşi, analiza nu ia în calcul cancerul de sân, cea mai frecventă formă a bolii în cazul femeilor, nici pe cel de prostată, a doua cea mai frecventă formă de cancer întâlnită la bărbaţi după cancerul de piele.

Dintre formele de cancer la adulţi luate în calcul, circa două treimi sunt explicate prin apariţia de mutaţii genetice aleatorii care permit tumorilor să crească, iar o treime sunt rezultatul unor factori genetici sau ai mediului nefavorabil.

"Acest studiu arată că vă puteţi creşte riscul de îmbolnăvire de cancer fumând sau adoptând alte stiluri de viaţă nesănătoase", a declarat unul dintre autorii cercetării, profesorul Bert Vogelstein, de la Universitatea de medicină Johns Hopkins.

"Totuşi, numeroase forme de cancer sunt în mare parte rezultatul unui ghinion şi al unei mutaţii a unei gene care va provoca o tumoră, fără nicio legătură cu stilul de viaţă sau cu factorii ereditari", a mai spus Bert Vogelstein.

Potrivit cercetătorului, persoanele care trăiesc foarte mult deşi fumează sau stau foarte mult la soare, fără a-şi proteja pielea, şi nu se îmbolnăvesc de cancer nu au neapărat "gene bune": "Adevărul este că în cele mai multe cazuri este vorba pur şi simplu de noroc".

Pentru acest studiu, cercetărorii s-au aplecat asupra procesului natural de la reînnoire a celulelor din corpul uman. Acest proces permite organismului să înlocuiască celulele diferitelor organe, pe măsură ce acestea mor.

Savanţii au înţeles de mai mult timp că tumorile canceroase pot apărea atunci când celulele suşă comit mici greşeli - mutaţii. Dar acest nou studiu este primul care încearcă să facă lumină în ce priveşte numărul de ocurenţe ale cancerelor declanşate de acest proces, în raport cu numărul de îmbolnăviri cauzate de factori genetici sau de mediu nefavorabil.

"Schimbarea obiceiurilor ar putea fi foarte utilă pentru evitarea anumitor forme de cancer, dar în cazul altora nu va avea niciun efect", a spus Cristian Tomasetti, bio-matematician şi profesor de oncologie la Johns Hopkins.

"Va fi nevoie de mobilizarea multor resurse pentru a descoperi un mod de detectare a acestor tipuri aleatorii de cancer într-un stadiu precoce, vindecabil", a adăugat Tomasetti.