STUDIU: Omul, la acelaşi nivel cu hamsia în lanţul trofic

Omul, considerat ultima verigă în lanţul trofic, se situează, de fapt, la acelaşi nivel ca hamsia, cu mult sub nivelul unui prădător ca ursul polar, au constatat cercetătorii francezi.

Urmărește

3879 afișări

Echipa de cercetători francezi de la Institutul de cercetare pentru exploatarea mărilor (IFREMER), Institutul de cercetare pentru dezvoltare (IRD) şi Institutul agronomic Agrocampus a ajuns la această concluzie calculând pentru prima oară "nivelul trofic" al omului, un indice care determină poziţia unei specii în lanţul trofic.

"Este adevărat că nu se află nimeni deasupra omului", în orice caz nimeni care să îl mănânce, a declarat Sylvain Bonhommeau, principalul autor al studiului, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), dar nu este nici superprădătorul prezentat de comunitatea ştiinţifică, cel puţin în termenii alimentaţiei.

Nivelul trofic al unei specii este stabilit în funcţie de regimul său alimentar. Plantele, care sunt primele producătoare de materie organică, aparţin primului nivel trofic, iar erbivorele se află la al doilea nivel. Carnivorele, prădătorii care se hrănesc cu animale erbivore, ţintesc spre nivelul superior. Nivelul trofic reprezintă aşadar "numărul de specii intermediare între producătorii primari şi prădătorii lor", au precizat IFREMER şi IRD într-un comunicat.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate

Utilizând datele furnizate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) privitoare la consumul uman între 1961-2009, cercetătorii au definit un nivel trofic de 2,2 pentru oameni, adică apropiat de cel al hamsiei şi al porcului. Prădători superiori, cum ar fi ursul polar şi orca, pot atinge un indice de 5,5.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, diferenţele între nivelurile trofice ale omului pe zone geografice. Burundi, una dintre cele mai sărace ţări din Africa, are indicele cel mai scăzut: cu un scor de 2,04, regimul alimentar al populaţiei din Burundi "este compus probabil din plante în proporţie de 97%", estimează cercetătorii.

Islanda a obţinut în schimb scorul cel mai ridicat (2,54), care corespunde unui regim alimentar preponderent carnivor (peste 50%), în acest caz, foarte bogat în peşte.

Dacă omul nu este, contrar ideii unanim acceptate, un prădător superior, cercetătorii au constatat totuşi o creştere cu 3% a nivelului trofic uman, în ultimii cincizeci de ani.

"Această creştere arată faptul că alimentaţia omului are un impact mai important asupra ecosistemului său", subliniază cercetătorii.

"Impactul omului asupra ecosistemului este mult mai mare decât alimentaţia acestuia", a declarat Sylvain Bonhommeau.

Citește pe www.zf.ro: Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.