STUDIU: Originile genetice ale europenilor moderni, mai complexe decât se credea

Cercetarea, publicată în revista Nature, este cel mai recent studiu care foloseşte tehnici sofisticate de investigare genetică pentru a clarifica originile populaţiilor moderne, transmite Reuters.

Oamenii de ştiinţă credeau până de curând că europenii de astăzi sunt descendenţi ai altor două grupe de populaţii.

Primii erau vânători-culegători din regiunile vestice ale Europei, care au trăit pe continent de când acesta a fost colonizat prima dată de specia umană în urmă cu peste 40.000 de ani. A doua grupă era alcătuită din populaţii de fermieri care au migrat în Europa în urmă cu circa 7.000 de ani din regiunea care acum acoperă părţi din Siria, Turcia şi Irak.

Noul studiu a arătat existenţa şi a unei influenţe din partea populaţiei de vânători-culegători din Siberia, pe care cercetătorii i-au numit "vechii eurasiatici nordici".

Cercetătorii au aplicat o tehnică de secvenţiere genetică pentru descifrarea genomului unui fermier care a trăit în zona de astăzi a Germaniei, în urmă cu 7.000 de ani, şi a altor opt vânători-culegători care au trăit în urmă cu 8.000 de ani în Luxemburg şi Suedia. Apoi, experţii au comparat genomurile acestora cu datele genetice a 2.345 de oameni din prezent, pentru a descoperi care sunt strămoşii genetici ai europenilor.

"Studiul nostru arată că originile europenilor sunt mult mai complexe decât ne imaginam anterior", a declarat Iosif Lazaridis, cercetător la Harvard Medical School. "Se pare că europenii, care sunt de multe ori consideraţi ca fiind un singur grup populaţional în zilele noastre, au de fapt o istorie foarte complexă, cu cel puţin trei grupuri populaţionale amestecate în diferite proporţii în trecutul lor", a mai spus Lazaridis.

Aproape toţi europenii au ca strămoşi membri din toate cele trei grupuri de populaţii străvechi. Vechii eurasiatici nordici au lăsat circa 20% din moştenirea genetică a europenilor moderni, deşi aceasta este cea mai mică valoare dintre cele trei grupuri populaţionale.

Oamenii din nordul Europei, în special din ţările baltice, prezintă cea mai mare proporţie de moştenire genetică din partea vechilor vânători-culegători din vestul Europei. Până la 50% din ADN-ul lituanienilor provine de la această populaţie.

Europenii din sud au moştenit mai mult din partea vechilor fermieri veniţi din Turcia, Irak, Siria. Până la 90% din ADN-ul locuitorilor din Sardinia (insulă în Marea Mediterană, regiune autonomă a Italiei, n.r.) provine de la aceşti vechi imigranţi care au venit în Europa acum 7.000 de ani.

Fermierii care au colonizat Europa, venind din Orientul Apropiat, au adus noi cunoştinţe pe continent, domesticind animale, inclusiv porcul şi vaca, cultivând culturi agricole, inclusiv unele tipuri de grâu, orz, mazăre şi linte şi folosind seceri din obsidian (rocă vulcanică de culoare neagră sau brun-cenuşie, care seamănă cu sticla topită, n.r.).

Johannes Krause, cercetător participant la studiu, genetician la Universitatea din Tübingen şi director la Institutul Max Planck pentru Istorie şi Ştiinţe din Germania, a spus că vechii eurasiatici nordici "fac legătura (de înrudire genetică, n.r.) între europenii moderni şi populaţiile indigene americane (amerindieni, n.r.)".

Studiul arată că vechii eurasiatici nordici nu numai că s-au amestecat cu europenii preistorici, dar sunt înrudiţi şi cu oamenii care, acum 15.000 de ani, au trecut istmul îngheţat care lega cândva Siberia de Alaska, răspândindu-se apoi în cele două Americi.