STUDIU: Perturbatorii endocrini generează costuri sanitare de miliarde de euro pentru UE

Pentru stabilirea acestor costuri, pe fondul unei îngrijorări tot mai mari în Europa, în special în Franţa, generată de perturbaţiile sistemului hormonal induse de substanţele chimice, oamenii de ştiinţă au identificat şase tipuri de patologii ce prezintă o tendinţă crescătoare: probleme de fertilitate, anomalii ale sexului masculin, cancer (mamar, de prostată şi testicular), autism, obezitate şi diabet.

Pe baza unui studiu american recent care a analizat legătura dintre obezitatea infantilă şi bisfenol A, un perturbator endocrin utilizat multă vreme la fabricarea biberoanelor, cercetătorii au reţinut ipoteza minimală, potrivit căreia între 2% şi 5% din totalul acestor maladii sunt cauzate de expunerea la astfel de substanţe.

"UE trebuie să facă din sănătate o prioritate şi să interzică perturbatorii endocrini", a declarat directorul HEAL, Genon Jensen, care a lansat un apel pentru adoptarea unui calendar bine definit, cu scopul de a identifica "substanţele vinovate" şi înlocuirea acestora cu produse considerate sigure.

Vizată de acest dosar, Franţa a cerut la rândul ei Comisiei Europene, săptămâna trecută, să publice foarte repede o definiţie a perturbatorilor endocrini, aşa cum s-a angajat la sfârşitul anului 2013, înainte de a amâna această decizie pentru al doilea semestru al anului 2014, fapt criticat de anumite organizaţii care vorbesc despre anumite presiuni exercitate de companiile din industria chimică.

Franţa a fost sprijinită în acest dosar de Suedia, Danemarca, Austria, Belgia şi Polonia. În urma acestor demersuri, Comisia Europeană a publicat, marţi, calendarul de elaborare a criteriilor de identificare a perturbatorilor endocrini.

Pe lângă bisfenol A, care face obiectul mai multor interdicţii de utilizare, lista presupuşilor perturbatori endocrini folosiţi în detergenţi, obiecte din plastic, produse cosmetice, textile şi vopsele include numeroase alte substanţe, precum ftalaţi, parabeni şi pesticide.