Un asteroid acoperit cu gheaţă ar putea elucida originea oceanelor de pe Terra

"Apa în stare solidă este mult mai frecvent întâlnită pe asteroizi decât credeam şi ar putea exista chiar şi în interiorul acestora", au declarat Andrew Rivkin, de la Universitatea John Hopkins, şi Joshua Emerry, de la Universitatea Tennessee, autorii acestui studiu publicat în revista Nature.

Studiile anterioare au sugerat faptul că "apa de pe Terra ar putea să provină de pe asteroizi", dar, până la această descoperire, "nicio urmă de apă îngheţată nu a fost descoperită pe asteroizi", a adăugat Humberto Campins, de la Universitatea Orlando din Florida, coautor al studiului.

Cu ajutorul telescopului cu infraroşu amplasat în vârful vulcanului Mauna Kea din Hawaii, cele două echipe de astronomi au analizat lumina reflectată de asteroidul 24 Thémis în momentul în care acesta se afla în faţa Soarelui, la o distanţă de 480 de milioane de kilometri (de 3,2 ori mai mare decât distanţa dintre Terra şi Soare).

Cele două echipe au descoperit o caracteristică ce semnalează prezenţa unui strat subţire de gheaţă şi de molecule organice (pe bază de carbon).

Deoarece spectrul luminos a rămas constant în timpul rotaţiei asteroidului, Humberto Campins şi colegii săi au dedus că gheaţa şi materialele organice sunt larg răspândite pe suprafaţa asteroidului, ce are o lungime de 200 de kilometri.

"Prezenţa gheţurilor pe suprafaţa lui 24 Thémis este un lucru puţin cam neaşteptat", au declarat autorii studiului, deoarece corpurile telurice din centura de asteroizi gravitează prea aproape de Soare pentru ca gheaţa să se menţină mult timp, chiar la o temperatură medie cuprinsă între -70° C şi -120° C. Ea ar fi trebuit să se transforme în vapori precum cea de pe comete.

Însă sub suprafaţa asteroidului ar putea exista un rezervor de apă îngheţată, datând din perioada de formare a sistemului solar, ce realimentează cu regularitate stratul de gheaţă exterior, consideră cercetătorii americani.

Astronomul Henry Hsieh, de la Universitatea Queen din Belfast, consideră că descoperirea apei în stare îngheţată pe acest asteroid, martor al trecutului îndepărtat, reprezintă "echivalentul astronomic" al descoperirii, în 1938, a unui exemplar de Coelacanth, un peşte preistoric pe care paleontologii îl credeau dispărut.

Astfel, specialiştii speră să afle dacă apa oceanelor de pe Terra provine de pe asteroizi, ţinând cont că în compoziţia ei intră un procent de deuteriu, un izotop al hidrogenului.