Un chirurg italian spune că ar putea realiza primul transplant de cap/corp la om din istorie, în 2017

Medicul italian Sergio Canavero vrea să separe de trup capul unui pacient care suferă de o maladie incurabilă şi să îl grefeze apoi pe un corp sănătos. El consideră că această operaţie ar putea fi realizată în premieră mondială peste doi ani.

Operaţia, care va costa 10,2 milioane de euro, va fi efectuată iniţial pentru a oferi o nouă şansă la viaţă persoanelor paralizate - inclusiv pacienţilor care au suferit vătămări grave la nivelul coloanei vertebrale precum aceea suferită de actorul Christopher Reeve.

Persoanele cu maladii musculare grave sau ale căror organe interne sunt afectate de cancer ar putea beneficia de acest nou tip de operaţie.

Oamenii cu boli neuronale degenerative, precum scleroza laterală amiotrofică de care suferă astrofizicianul Stephen Hawking, ar putea fi incluşi la rândul lor pe lista viitorilor pacienţi.

În cele din urmă, tehnica ar putea fi utilizată ca un fel de "operaţie cosmetică supremă" pentru a extinde viaţa persoanelor sănătoase.

Criticii spun că aceste planuri reprezintă "o pură fantezie", însă Sergio Canavero afirmă că toate tehnicile necesare pentru o astfel de intervenţie chirurgicală există deja pe piaţă şi trebuie doar să fie cumulate şi puse să lucreze împreună. Au trecut deja peste 40 de ani de la primul transplant de cap al unei maimuţe, iar o operaţie similară, realizată pe şoareci, a fost executată de curând în China.

Profesorul Canavero are deja o listă foarte mare de clienţi potenţiali şi îşi va prezenta planurile în detaliu la o prestigioasă conferinţă medicală din această vară, unde va încerca să obţină sprijinul de care are nevoie pentru a reuşi primul transplant de cap, în 2017.

Locul în care va fi realizată intervenţia nu a fost deocamdată ales, însă chirurgul, care lucrează pentru Grupul de neuromodulaţie avansată, spune că i-ar plăcea să o efectueze la Londra.

Noul trup va proveni de la un donator aflat în moarte cerebrală. Atât donatorul cât şi pacientul vor trece printr-o separare a capetelor de coloanele vertebrale în acelaşi timp, cu ajutorul unei lame foarte bine ascuţite. Capul pacientului va fi apoi mutat lângă corpul pacientului şi ataşat de acesta cu ajutorul unui "lipici" special, denumit polietilen glicol, care va avea scopul de a uni fasciculele nervoase din creier şi cele din măduva spinării.

Muşchii şi vasele sangvine vor fi şi ele cusute, înainte ca pacientul să fie plasat în comă pentru patru săptămâni, cu scopul de a împiedica mişcările trupului, în timp ce capul şi noul trup se vor "vindeca" împreună.

În această perioadă, medicii vor aplica din când în când pacientului mici şocuri electrice, pentru a stimula şira spinării şi pentru a întări conexiunile dintre cap şi noul trup.

După ce pacientul va fi scos din coma indusă, el ar trebui să fie capabil să se mişte, să îşi simtă faţa şi chiar să vorbească. Medicamente imunosupresoare foarte puternice vor fi administrate, pentru ca noul trup să nu fie respins, iar pacientul va participa de asemenea la şedinţe intensive de consiliere psihologică.

Profesorul Canavero consideră că, din punct de vedere etic, această procedură ar putea fi efectuată doar atunci când oamenii nu mai au nicio speranţă de supravieţuire.

Argumentele de natură etică depăşesc însă transplantul în sine.

De exemplu, dacă pacientul va dori să aibă copii, aceştia vor fi din punct de vedere biologic ai donatorului, întrucât sperma sau ovulele vor fi furnizate de noul trup.

Iniţial, din cauza "penuriei" de donatori, operaţia va fi executată doar pe pacienţi diagnosticaţi cu boli terminale. Dar, în cele din urmă, intervenţia va putea fi propusă şi oamenilor sănătoşi care vor să trăiască mai mult.

Profesorul Canavero spune că, dacă ştiinţa va ajunge la un nivel în care clonarea umană va deveni o procedură uşoară, atunci oamenii, ajunşi la vârsta de 60 de ani, vor putea să îşi producă mai multe "copii" ale propriei persoane.

Astfel, ei ar putea să îşi transplanteze capul pe un trup nou şi sănătos, obţinut din propriul ADN, păstrându-şi amintirile şi personalitatea.

William Matthews, preşedintele Academiei Americane a Chirurgilor Neurologi şi Ortopezi, a spus: "Îmbrăţişez conceptul de fuziune spinală şi cred că există multe domenii în care transplantul de cap ar putea fi util, dar nu sunt de acord cu profesorul Canavero în privinţa intervalului de timp precizat de el."

"El crede că este pregătit, dar eu cred că acest lucru va fi posibil mult mai târziu în viitor", a adăugat el.

Harry Goldsmith, un medic din California care a executat una dintre puţinele operaţii din lume care au permis unor pacienţi cu vătămări grave ale măduvei spinării să meargă din nou, a spus: "Nu cred că acest lucru se va întâmpla vreodată".